Dacă
oamenii ar ști că fiecare minut de atenție (= energie) direcționat
către un scandal (monden sau politic) este în mod real un minut de
atenție (= energie) mai puțin din timpul acordat propriei vieți cu tot
ce conține ea (*care se poate termina oricând) oare și-ar investi mai cu
grijă atenția?
Dacă
oamenii ar ști că fiecare gram de ură sau invidie intoxică în mod real
organismul uman de mii de ori mai mult decât E-urile și tot ce e
considerat toxic în alimentație ar mai purta aceste sentimente cu lunile
sau anii după ei?
Dacă
oamenii ar ști că în orice minut "locuit" în starea de victimă pierd
efectiv aproximativ 99% din energia vitală ar "locui" la fel de mult în
aceasta sau în stările înrudite ca nuanță?
Dacă
oamenii ar ști că împotrivirea în fața înțelegerii unor lecții pe care
viața ni le oferă (la început) cu blândețe este singura care face ca
experiențele de viață să devină extreme ar mai amâna la nesfârșit
analiza experiențelor care se repetă în viața lor?
Dacă
oamenii ar ști că singura metodă prin care pot fi manipulați este
distragerea atenției (= energiei) lor de la lucrurile cu adevărat
importante și-ar mai lăsa atenția (= energia) "furată" de reclame,
bârfe, titluri șocante de articole, emisiuni mondene sau clipuri care se
cer distribuite înainte de a fi vizionate?
Dacă
oamenii ar ști că singurul moment în care se poate petrece un accident
(de orice fel) este unul în care gândurile lor (= atenția = energia)
sunt "plecate" din momentul prezent în trecut, viitor sau în alte locuri
decât cel unde se află corpul lor ar fi mai prezenți în corp și în
momentul pe care îl trăiesc?
Dacă
oamenii ar ști că nimeni și nimic nu-i poate opri cu adevărat să fie
sănătoși, deplini și armonioși și că singurele piedici sunt cele care
provin din propriile credințe, atitudini și comportamente ar înceta
să-și risipească energia inutil căutând vinovați și justificări pentru
ariile vieții lor unde există dezechilibre?
Dacă
oamenii ar ști că toate aceste credințe, atitudini și comportamente
sunt singurele care pot fi schimbate ar înceta să-și risipească energia
în încercări inutile de a-i schimba pe ceilalți și s-ar întoarce cu
toată atenția către ei înșiși?
Dacă
oamenii ar ști că fiecare cuantă de energie dăruită necondiționat
rămâne cu adevărat impregnată în Univers (chiar dacă nu-i simțim mereu
amprenta) ar dărui mai des semenilor valoare din darul lor specific
fiecăruia?
Dacă
oamenii ar ști că Universul le vorbește continuu prin oameni,
experiențe, prin întreaga natură și prin tot ce există ar fi mai atenți
pentru a descifra ce li se întâmplă, citesc sau văd?
Dacă oamenii ar ști cât de aproape sunt uneori de "final"...ar prețui altfel fiecare moment al Vieții?
Acum ȘTII.
Universul
vorbește chiar și prin aceste rânduri. Și deși pagina are acest titlu,
acesta nu e doar Universul meu. În realitate nu există nici o graniță
între universurile noastre. De aceea, orice graniță încercăm să trasăm
fie cu scopul protecției, fie din dorința de a ne închide către
ceilalți, ea nu va face decât să ne îndepărteze de adaptare, să amâne
momentul acesteia și să împiedice curgerea firească a Vieții.
Procentul
de "valabilitate" a lucrurilor de mai sus poate fi "măsurat" de fiecare
om într-un mod foarte simplu: (re)citind aceste rânduri pe o respirație
profundă și lentă.-sursa http://adinaamironesei.blogspot.ro/-
Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu