Iluzia...

Impartasesc astazi cu voi o poveste-metafora foarte frumoasa la care m-as bucura sa reflectati, cu drag

1. A fost odatã un Maestru care a venit pe Pãmînt; s-a nãscut în Tara Sfîntã a Indianei si a crescut pe dealurile mistice de la rasarit de Fort Wayne.
2. Maestrul a invatat despre aceastã lume in scolile publice din Indiana, si cand a crescut a invatat meseria de mecanic de automobile.
3. Insa Maestrul avea invataturi din alte tari si alte scoli, din alte vieti pe care le-a trait. El si le-a amintit pe acestea, si amintindu-si-le a devenit intelept si puternic, astfel incat ceilalti i-au vazut puterea si au venit sa-i ceara sfaturi.
4. Maestrul credea ca are suficienta putere ca sa se ajute pe el si intreaga omenire, si asa cum credea, asa si era pentru el, astfel incat ceilalti I-au vazut puterea si au venit la el ca sa fie vindecati de necazurile si bolile lor nenumarate.
5. Maestrul credea ca este bine pentru fiecare om sa se gandeasca la el insusi ca la un fiu de Dumnezeu, si asa precum credea, asa si era, iar magazinele si garajele unde lucra au devenit intesate de cei care ii cautau invataturile si atingerea, si strazile erau pline de cei care sperau ca macar umbra trecerii sale sa cada asupra lor, si sa le schimbe vietile.
6. Si in cele din urma, din cauza multimii, sefii si administratorii atelierelor I-au ordonat Maestrului sa-si paraseasca uneltele si sa plece pe drumul lui, pentru ca atat de mare era imbulzeala in jurul lui, incat nici el, nici ceilalti mecanici nu mai aveau loc sa repare automobile.
7. Asa ca el a plecat din oras, si oamenii care l-au urmat au inceput sa-l numeasca Mesia si facator de minuni; asa cum credeau ei , asa si era.
8. Daca se pornea furtuna in timp ce el vorbea, nici o picatura de ploaie nu cadea pe capul vreunui ascultator; cel mai din spate din multime ii auzea cuvintele la fel de clar ca si cel mai din fata, indiferent de fulgerele sau tunetele ce veneau din cer. Si totdeauna el le vorbea in parabole.
9. Si el le-a spus: ,,In fiecare din noi sta puterea de a accepta sanatatea si boala, bogatia si saracia, llibertatea si sclavia. Noi suntem cei care le controlam pe acestea, si nu altcineva.”
10. Un morar a vorbit si a spus: ,,E usor pentru tine sa spui asta, Invatatorule, caci tu esti calauzit asa cum noi nu suntem si nu ai nevoie sa trudesti asa cum trudim noi. Omul trebuie sa munceasca pentru ca sa traiasca in lumea aceasta.”
11. Maestrul a raspuns si a spus: ,,Odata, traia un sat de creatori de-a lungul fundului unui mare rau de cristal.”
12. ,,Curentul raului curgea in liniste peste ei toti – tineri si batrani, bogati si saraci, buni si rai, curentul mergand pe drumul lui, necunoscand altceva decat fiinta sa cristalina.”
13. ,,Fiecare creatura – in felul sau – se tinea strans agatata de plantele de pe fundul raului, pentru ca modul lor de a trai era agatatul, si a rezista curentului era ceea ce fiecare invatase de cand s-a nascut.”
14. ,,Dar o creatura a spus in cele din urma:<<Am obosit sa ma tot agat. Desi nu pot vedea cu ochii mei, am incredere ca acest curent stie unde se duce. O sa-mi dau drumul si fie ca el sa ma duca unde vrea. Tot agatandu-ma, o sa mor de plictiseala.>>”
15. ,,Celelalte creaturi au ras si I-au spus: <<Nebunule! Da-ti drumul, si curentul caruia I te inchini o sa te arunce de-a rostogolul si o sa te sfarame de stanci, si o sa mori mai repede decat de plictiseala!>>”
16. ,,Dar acesta nu I-a luat in seama, si rasufland, si-a dat drumul, si dintr-o data a fost dat de-a rostogolul si aruncat de curent pe stanci.”
17. ,,Insa dupa un timp, cum creatura refuza sa se agate din nou, curentul a ridicat-o libera de la fund, asa ca nu mai era lovita si ranita.”
18. ,,Si creaturile din josul raului, pentru care acela era un strain, au strigat: <<Uite o minune! O creatura ca si noi, si totusi zboara! Uite-l pe Mesia, vine sa ne salveze pe toti!>>”
19. ,,Si acela purtat de curent a spus: <<Eu nu sunt mai mult Mesia decat voi. Raul e incantat sa ne ridice pe toti in libertate, daca indraznim doar sa ne dam drumul. Adevarat noastra menire este aceasta calatorie, aceasta aventura>>”
20. ,,Dar ei strigau si mai tare: <<Salvatorule!>>, in tot acet timp agatandu-se de pietre, iar cand s-au uitat din nou dupa el, acesta plecase, si ei au ramas singuri facand legende despre Salvator.”
21. Si odata Maestrul a vazut ca multimea il inghesuia din ce in ce mai mult pe zi ce trecea, mai strans si mai aproape si mai patimas ca niciodata. Cand a vazut ca il fortau sa-i vindece fara incetare, si sa-i hraneasca intotdeauna cu minunile lui, sa invete in locul lor si sa le traiasca vietile, a plecat singur in acea zi pe un varf de deal departe de ei, si acolo s-a rugat.
22. Si el si-a spus in inima lui: ,,Infinita Fiinta Stralucitoare, daca vrei acceasta, ia aceasta cupa de la mine si lasa-ma sa pun deoparte aceasta sarcina imposibila. Nu pot sa traiesc viata unui alt suflet, si totusi zeci de mii striga catre mine pentru viata. Imi pare rau ca am lasat lucrurile sa ajunga aici. Daca voiesti, lasa-ma sa traiesc ca orice om.”
23. Si o voce I-a vorbit pe acel varf de deal, o voce nici de barbat, nici de femeie, nici puternica nici slaba, o voce infinit de buna. Si vocea I-a spus: ,,Nu voia mea, ci a ta să se facă. Pentru că ceea ce vrei, este vointa mea pentru tine. Mergi pe drumul tău ca orice alt om, şi fie ca tu să fii fericit pe Pământ.”
24. Şi auzind aceasta, Maestrul s-a bucurat, şi a adus mulţumiri, şi a coborât de pe vârful dealului fredonând un cântecel de-al mecanicilor. Şi când lumea l-a asaltat cu nenorocirile ei, rugându-l cu stăruinţă să-i vindece în locul lor şi să înveţe pentru ei şi să-i hrănească non-stop din cunoaşterea lui şi să-i încânte cu minunile lui, el a zambit catre multime si le-a spus pe un ton glumet: ,,Plec”.
25. Pentru o clipa multimea a ramas cu gura cascata de uimire.
26. Si el le-a spus: ,,Daca un om ii zice lui Dumnezeu ca doreste mai mult ca orice sa ajute lumea suferinda, nu conteaza cu ce pret pentru el, si Dumnezeu ii raspunde si ii spune ce trebuie sa faca, trebuie acela sa faca precum I s-a spus?”
27. ,,Desigur Invatatorule!” au raspuns cei mai multi, ,,Ar fi o placere pentru el sa sufere chiar torturile iadului, daca Dumnezeu I-ar cere-o!”
28. ,,Indiferent cat de mari sunt aceste torturi, indiferent cat de dificila este sarcina lui?”
29. ,E o onoare sa fii spanzurat, o glorie sa fii batut in cuie de un copac si ars, daca asta e ceea ce a cerut Dumnezeu”, au spus ei.
30. ,,Si ce-ati face voi”, a spus Maestrul multimii, ,,daca Dumnezeu v-ar vorbi direct in fata si ar spune: <<VA ORDON SA FITI FERICITI IN LUME, ATAT TIMP CAT TRAITI!>>. Ce ati face atunci?”
31. Si multimea tacea, nici o voce, nici un sunet nu se auzea pe dealuri, in vaile unde se aflau.
32. Si Maestrul a spus tacerii: ,,Pe calea fericirii noastre vom gasi invatatura pentru care am ales sa traim aceasta viata. Asa am invatat astazi, si am hotarat sa va las acum sa mergeti fiecare pe calea voastra, dupa cum doriti.”
33. Si si-a vazut de drum prin multime si I-a parasit, si s-a intors la lumea de fiecare zi a oamenilor si a masinilor.”
    Nu exista
    un lucru pe care sa-l numesti problema
    care sa nu poarte un dar pentru tine
    in mainile sale.
     Cauti problemele
    deoarece ai nevoie
    de darurile lor.
    -sursa-Richard Bach fragment din „Iluzia”
    
    Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.
    gabriella.