Spiritul stăpâneşte materia!

Tot ce avem astăzi în jurul nostru, maşinile, casele în care trăim, îmbrăcămintea noastră, această carte – a fost mai întâi, cândva, o idee, care apoi, în cele din urmă a fost transpusă în fapt şi a devenit materie. Tot ce a fost creat de om pe lume fără nici o excepţie ,a fost mai întâi ideea creatoare a unui om. Fireşte, şi întreaga murdărie care ne înconjoară arta „modernă”, filmele de groază, implanturile mamare…

Ideea este cauza primară a tuturor existenţelor şi originea primară a tuturor realităţilor.

Tot ce se găseşte în viaţa noastră a fost produs acolo prin gândirea noastră, prin dorinţele, precum şi prin temerile noastre, după legea rezonanţei, întrucât, pe de altă parte, analogia atrage analogie. Fiecare idee produce în câmpul spiritual cosmic (Cronica Akasha) o formă care, cu cât este susţinută mai puternic, cu atât se manifestă mai repede în realitate. Aceasta este lege. Iar această formă de cugetare se menţine în câmpul spiritual cosmic până când în viaţa noastră apare o situaţie favorabilă în care ea se poate manifesta. Aşa ceva se poate întâmpla foarte repede, dar şi abia în viaţa următoare. Aceasta depinde iarăşi de karma noastră şi de alte idei pe care le avem despre viaţa noastră.Acum se pune întrebarea: dacă noi suntem cei care creăm condiţiile noastre de viaţă de acum plăcute şi neplăcute , cum ne putem făuri din nou viitorul? Aici este vorba de manifestarea conştientă. Conştientă, pentru că cei mai mulţi oameni participa la condiţiile de viaţă actuale în mod inconştient. Consecinţa acestui mod de a trăi nu poate fi mereu pozitivă. De aceea întâmplările negative tindem să le atribuim altora…astfel ne creăm starea de victime.Dar ce a fost a fost! Acum vrem să creăm cu adevărat ceva bun, nu numai să reflectăm asupra acestor lucruri. Vrem să ne organizăm din nou viaţa şi să creăm cele mai bune condiţii de viaţă posibile. Este însă important să credem în manifestarea opţiunii, prin urmare să fim convinşi de aceasta. Să analizăm încă o dată tema alergării prin foc. Dacă participantul la această probă este convins că va trece cu bine peste cărbunii încinşi, atunci aşa se va şi întâmpla. Însă dacă începe să aibă îndoieli: „Ce să zic, nu ştiu, poate că totuşi n-ar trebui să merg, s-ar putea ca totuşi să mă ard…”, atunci persoana se va şi arde.La fel se întâmplă şi cu efectul placebo. Dacă pacientului i se dă o tabletă de zahăr, despre care este convins că aceasta conţine o anumită substanţă ce-i va ajuta, efectul va fi cel aşteptat. Dacă însă medicul îi tot dă explicaţii legate de tableta de zahăr, atunci pacientul îşi pierde încrederea şi aceasta nu mai are nici un efect.

Este şi logic, nu-i aşa?

Pentru că o idee negativă ideea incertitudinii neutralizează ideea pozitivă. De aceea, ideea dorinţei pozitive pe care am dori s-o vedem realizată trebuie să fie formulată dintr-o astfel de convingere, încât nici să nu ne treacă prin minte că nu ar putea să se îndeplinească. Făcând abstracţie de aceasta, poate să fie oportun, ca, dacă ne-am manifestat cândva dorinţa, să nu vorbim cu nimeni despre ea, întrucât scepticismul altuia ne poate distruge ideea dorinţei noastre.De aceea, este extrem de important ca ţelurile pe care dorim să ni le propunem să nu fie prea fanteziste, chiar şi pentru noi înşine trebuie să fie verosimile. Dacă îmi doresc, de exemplu, ca, dintr-un simplu muncitor, în câţiva ani să ajung patronul unui mare concern,nici eu însumi nu cred cu adevărat. Dacă dimpotrivă, îmi doresc ca în curând să devin sef de secţie sau să lucrez pe cont propriu, atunci eul meu interior poate răspunde afirmativ şi probabilitatea că ceea ce mi-am propus se va şi îndeplini creşte considerabil. De ce? Pentru că eu cred în aceasta. În ceea ce priveşte capacitatea de realizare a ţelurilor noastre, ar trebui să ascultăm foarte bine şi în interiorul nostru. Inima noastră, prin urmare aspectul divin din noi, cunoaşte planul de viaţă primar, matricea personală, iar dacă amândouă sunt corespunzătoare, atunci se realizează oricare ţel în viaţă.

Jan van Helsing