Constiinta noastra traieste dupa moarte – cred unii oameni de stiinta...

Una dintre cele mai mari intrebari pe care stiinta moderna incearca sa o dezlege priveste constiinta umana, si anume originea ei: este aceasta pur si simplu un produs al creierului, sau creierul insusi este un receptor al constiintei? Daca constiinta nu este un produs al creierului, ar insemna ca trupurile noastre fizice nu sunt necesare pentru existenta ei, adica aceasta constiinta poate exista in afara corpului nostru.
Despre constiinta se preocupa fizica cuantica; Max Planck, fizicianul care a creat cu teoria cuantica originara, castigand Premiul Nobel pentru Fizica in 1918, ofera cea mai buna explicatie pentru care intelegerea constiintei este atat de esentiala: “Eu privesc constiinta ca fiind fundamentala. Consider ca materia este derivata din constiinta. Nu putem merge dincolo de constiinta. Tot ceea ce vorbim, tot ce privim ca fiind existent, postuleaza constiinta”. Eugene Wigner, de asemenea fizician, a declarat ca “nu este posibil sa formulam legile mecanicii cuantice intr-un mod complet consecvent, fara referire la constiinta”.
Continua constiinta dupa moarte?
In 2010, unul dintre cei mai respectati oameni de stiinta din lume, Robert Lanza, a publicat o carte intitulata “Biocentrism: Cum viata si constiinta reprezinta cheile in a intelege adevarata natura a Universului”.
Expert in medicina regenerativa si directorul stiintific al companiei Advanced Cell Technology, Lanza este, de asemenea, foarte interesat de mecanica cuantica si de astrofizica, un interes care l-a condus pe calea dezvoltarii teoriei biocentrismului: teoria ca viata si constiinta sunt fundamentale pentru intelegerea naturii realitatii noastre si ca aceasta constiinta este de dinaintea crearii Universului material.
Teoria dr. Robert Lanza este aceea ca a noastra constiinta nu moare odata cu noi, ci mai degraba se misca si asta sugereaza ca aceasta constiinta nu este un produs al creierului. Aceasta teorie este cel mai bine ilustrata de experimentul cuantic al fantei duble: este un exemplu excelent care arata ca observatorul creeaza realitatea. Fizicienii trebuie sa recunoasca faptul ca Universul ar putea fi o constructie mentala sau, cel putin, acea constiinta joaca un rol fundamental in crearea materiei.
Teoria lui Lanza presupune ca, daca corpul genereaza constiinta, atunci constiinta moare cand corpul moare. Dar daca corpul primeste constiinta in acelasi fel in care un televizor primeste semnalele prin satelit, atunci, desigur, constiinta nu se termina la moartea vehiculului fizic. Acesta este un exemplu folosit in mod obisnuit pentru a descrie enigma constiintei. Ipoteza ca creierul creeaza constiinta domina lumea materialista a stiintei, in ciuda dovezilor care arata ca creierul (si intreaga noastra realitate fizica, de altfel) ar putea fi un produs al constiintei.
-sursa- https://www.almeea.ro

Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.
gabriella.