Jucând şah cu divinitatea ...

Viaţa se aseamănă cu o partidă de şah, în care de o parte te afli chiar tu, de cealaltă parte se află chiar divinitatea. Acest joc se desfăşoară începând de dimineaţa, din momentul în care faci ochi şi până noaptea când iarăşi i-ai închis. Uneori partidele încep de la prima oră şi se încheie la sfârşitul zilei în curs, alteori se reiau a doua zi de unde au rămas. Uneori mutările se fac repede şi se trece la o nouă partidă, alteori lucrurile stagnează, mutările nu mai vin şi parcă ceva se blochează.

Pentru că viaţa se rezumă la propriile noastre alegeri. La propriile noastre mutări pe tabla de şah. Când se ivesc zorile, ai o infinitate de alegeri pe care le poţi face, o infinitate de oportunităţi, o infinitate de mutări pe care eşti liber să le faci. Paradoxul, e că deşi cam de obicei se fac aceleaşi mutări, mulţi aşteaptă rezultate diferite la mutările lor. Însă divinitatea, ca partener de joc, nu poate fi păcălită, nu poate fi amăgită, nu poate fi trişată. Ea îţi răspunde de fiecare dată în funcţie de mutarea ta. Tu vei fi primul care vei deschide jocul, iar piesele ce îţi revin sunt mereu cele albe, pentru că de fiecare dată ai întîietate, căci liberul tău arbitru e de neatins.De fiecare dată când te hotărăşti să începi partida, divinitatea începe să trepideze. Dar nu trepidează de frică, ci de bucurie că tu, omule, te-ai decis într-un final să te scoli din reverie, să te aşezi în faţa pieselor, să începi să gândeşti, să cauţi soluţii, să faci un mic efort de a pune mâna pe o piesă şi de a o muta. Iar acest lucru mic în aparenţă, e în realitate un mare act de curaj. Pentru că fiecare mutare, adică fiecare alegere pe care o faci în viaţă, te poate propulsa, sau din contra te poate pune la pământ. Dar chiar căzut fiind, poţi redresa oricând partida şi situaţia ta de viaţă. Divinitatea îţi va respecta dintotdeauna propriile alegeri şi chiar îţi va mulţumi pentru ele, căci cu fiecare alegere, tu ca fiinţă divină, îţi aduci mai mult sau mai puţin contribuţia prin experienţa ta. Astfel încât, experimentând, începi să înţelegi ce e de folos sau nu în realitatea ta, ce se cere cultivat şi ce se cere dat la o parte. Şi astfel, făcând alegeri, ceilalţi vor observa la tine curajul tău şi indirect vor începe şi ei să îşi pună întrebări, să caute şi să găsească soluţii, venind şi ei mai timid la început în faţa tablei de şah, acolo unde partenerul de joc, este veşnic disponibil, veşnic prezent, veşnic doritor să joace încă o nouă partidă cu tine.

Însă când nu faci alegeri, când nu te mişti din somnul raţiunii, când alegi pasivitatea şi resemnarea, nu te aştepta la nimic mai mult decât tot la pasivitate şi resemnare. Nu va veni nimeni să te scoată din starea asta, dacă tu singur nu eşti dispus să ieşi. Căci universul e oglinda ta, e reversul tău lăuntric, e răspunsul care pleacă din tine şi se reflectă în el ca un ecou. Astfel încât, atunci când din tine pleacă nefericire, tristeţe, frustrare, teamă, indiferenţă, nepăsare, toate acestea se reflectă ca într-un ecou în afara ta. Adică credinţele de genul „săracul de mine”, „îmi merit soarta”, „nimeni nu mă iubeşte”, „sunt doar păcătos, rob şi nevrednic”, „sunt vinovat pentru alegerile trecute”, „mi-e frică pentru ziua de mâine”, „mă pedepseşte dumnezeu”, toate astea transmit energie universului care doar va răspunde mereu ca într-un ecou: „Aşa să fie!” Şi aşa şi este.

Dar bucuria divinităţii faţă de noi stă tocmai în bucuria noastră faţă de alegerile pe care luăm decizia să le facem. Când ne ridicăm şi începem să facem câte ceva, atunci divinitatea con-lucrează alături de noi. Şi când spun divinitate, mă gândesc la tot ceea ce aparţine ei şi nu se vede cu ochiul dar se simte cu sufletul. Şi cine va con-lucra alături de tine? Tot ceea ce înseamnă divinitate şi se regăseşte pe vibraţia ta mai înaltă sau mai joasă: ghidul tău spiritual, îngeri, arhangheli, entităţi mai mult sau mai puţin evoluate. Toate fac parte din partida de şah pe care o joci cu întreaga divinitate, nu doar cu o mică parte din ea. Însă nimeni şi nimic nu îţi va lua niciodată liberul arbitru, căci tu aici pe pământ eşti propriul tău suveran. Tu alegi dacă rămâi cu puterea în tine sau ţi-o predai de bunăvoie.

Aşadar, pentru ceea ce se întâmplă acum în realitatea ta, eşti responsabil tu şi nimeni altcineva. Pentru cel cu care trăieşti acum, eşti responsabil, primeşti şi dăruieşti în acelaşi timp. Pentru lipsa ta, eşti responsabil, ai de învăţat chiar din această lipsă, aşa că nu e cazul să o condamni, ci chiar să îi mulţumeşti, căci şi lipsa, şi frica, şi disperarea, pot fi cu adevărat maeştrii tăi deghizaţi. Aşa că toate aceste stări în aparenţă rele, pot fi adevăraţi catalizatori de energie atunci când nu te laşi prăbuşit la pământ. Nimeni nu te va condamna dacă vei cădea, dar dacă nu te ridici cât mai repede, singurul care are de pierdut eşti numai tu. Divinitatea te va aştepta mereu să revii şi să îţi reiei partida şi să muţi în continuare piesele, poate cu mai multă înţelepciune decât până acum. Dar e numai şi numai doar alegerea ta!

Însă atunci când simţi că energia se blochează în tine şi că totul pare că se scufundă în jur, acesta iarăşi e doar un test, căci chiar dacă totul se prăbuşeşte, tu nu te poţi prăbuşi odată cu el. Ceea ce e trecător, doar vine, doar pleacă. Ceea ce e veşnic, rămâne ca prezenţă şi nu pleacă niciodată. De aceea, divinitatea ca partener de joc, are atât de multă răbdare oricând cu tine, pentru că nu există timp şi spaţiu dincolo de tărâmul fizic. Partida de şah cu divinitatea, nu are limite de timp. Răspunsul va veni mereu în funcţie de mutarea ta. Dar dacă faci mereu aceeaşi mutare păguboasă, la ce fel de răspuns diferit te poţi aştepta?Unii par că stau în faţa pieselor, dar nu vor să mute niciodată primii, ceva în ei s-a blocat şi acea energie se vrea eliberată. Şi cum poţi să o eliberezi dacă nu îţi asumi nimic? Cum poţi înainta dacă nu generezi în afară energia care se vrea materializată? Cine te va înţelege dacă nu comunici, cine te va ajuta dacă alegi doar resemnarea şi aşteptarea? Cine te va îndruma dacă nu te arăţi pe tine aşa cum eşti, cum simţi, cum gândeşti? Dacă ascunzi în tine un mare dar, însă ţi-e frică să-l împărtăşeşti şi să-l arăţi lumii, atunci la ce foloseşte darul tău dacă absolut nimeni nu se poate folosi de el? Vrei doar să fii cuminţenia pământului şi să îţi atribui acest rol defensiv pentru a-ţi justifica alegerea de a nu face nimic? Atunci nu te aştepta ca divinitatea să îţi răspundă la o mişcare pe care tu însuţi nu eşti dispus să o faci.

Fă doar pasul pe scena vieţii şi tot ce înseamnă divinitate ţi se va alătura pe această scenă, unde multe provocări aşteaptă să îţi revină. Fiecare mişcare pe care o faci înseamnă energie. Dărui energie, primeşti energie. Ce poate fi mai simplu, mai natural şi mai firesc de atât?

-sursa-http://cristiciorcila.blogspot.ro/2016/10/jucand-sah-cu-divinitatea.html-

Inchei cu Trebuie sa Traiesc.

gabriella.

Energia emoţiilor ...

"Uneori viaţa noastră aici, pe Pământ, unde am ales experienţa încarnării pentru a avea şansa de a experimenta şi de a trăi umanul sub toate formele sale, nu e tocmai perfectă. Orice om are provocări, evenimente neplăcute sau grave, eşecuri, crize existenţiale. Ceea ce face diferenţa între oameni nu sunt experienţele lor de viaţă ci modul cum s-au raportat la aceste experienţe, cum au ales să le depăşească şi să le transforme în oportunităţi de creştere.

Când suntem în miezul unui eveniment nedorit, emoţiile ne copleşesc iar mintea încearcă zadarnic să găsească soluţii de ieşire. Ea apelează la raţiune pentru a căuta explicaţii, motive şi pentru a găsi soluţii. Nimic mai fals! Viaţa însăşi va găsi rezolvarea pentru toate problemele care apar. Ea merge înainte indiferent de nenorocirile care se întâmplă. Mintea este locul unde acea experienţă dureroasă s-a născut şi este ştiut faptul că atunci când avem o problemă nu o putem rezolva la nivelul la care ea a apărut ci la un nivel superior. Când decidem asta accesăm energii mai înalte care înseamnă mai multă detaşare şi mai multă putere.Singurul lucru de care trebuie să avem grijă şi pe care trebuie să-l gestionăm îl reprezintă emoţiile. Asta pentru că evenimentul în sine nu reprezintă o problemă, adevărata problemă este felul în care ne simtim noi faţă de el. Sentimentele noastre vin din sistemul nostru de credinţe adânc înrădăcinat în subconştient. Decomprimarea emoţiilor este un fenomen asemănător deconectării unui aparat de la sursa de energie. În acel moment accesăm o stare de pace şi de linişte interioară. Din acel moment ne situăm înafara emoţiei şi devenim observator. Ne dăm seama în acel moment că emoţiile dureroase pe care simţim sunt rezultatul unui sistem de credinţe şi nu rezultatul experienţei în sine. E unanim recunoscut faptul că la moartea cuiva, cei apropiaţi trebuie să experimenteze durerea, suferinţa. De ce? Pentru că socialul a etichetat această experienţă ca fiind dureroasă. Şi noi aducem în experienţa proprie acest sentiment.

Atunci când depăşim dualitatea şi nu mai punem etichete înţelegem că stă în puterea noastră de a trăi acea experienţă în felul în care noi alegem. Putem experimenta înăuntrul nostru ceea ce se petrece înafară de fapt, dar putem foarte bine să nu aducem acea energie în interior pentru a nu ne provoca suferinţă sau durere. De fapt ideea nu este de a lăsa sau nu energia emoţiei să se manifeste ci să nu ne lăsăm ,,trăiţi" de ea ci să fim noi cei care o manevrăm şi o ,,trăim".

Procesul e simplu: ,,Intrăm în emoţie, trecem apoi dincolo de emoţie şi ne oprim din a o mai chema în vreun fel.(...)Esenţa eliberării este capitularea în faţa energiei, până în profunzime."
-sursa- D. R. Hawkins-

Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.

Daca vrei sa-l vezi pe Dumnezeu priveste-te in oglinda...

Ideea oamenilor despre Dumnezeu este doar o reflectie amplificata, decorata- a ideii pe care o au despre om. Astfel chinezii isi vor inchipui un Dumnezeu care sa le semene; negrii vor avea un Dumnezeu cu totul diferit fata de cel al hindusilor. Dumnezeu este unul, deoarece realitatea este una. Daca Dumnezeu este sinonim cu realitatea, atunci nu pot exista mai multe existente- doar una singura. In momentul in care incepi sa te gandesti la Dumnezeu in termeni antropocentrici, deja ti-ai facut o anumita imagine – si aceasta nu este decat o jucarie pe care o vei putea venera, careia i te poti inchina si ruga. Este o stupiditate! Dumnezeu nu poate fi parte din creatia omului, dimpotriva omul este parte din creatia lui Dumnezeu. Biblia spune: Dumnezeu a creat omul dupa chipul si asemanarea sa. Insa s-a intamplat exact invers: noi l-am inventat pe Dumnezeu dupa propiile noastre imagini. Si fiecare se cearta care are dreptate. Iar pentru ei nu este important care concept este corect, ci al cui concept este corect. Oamenii au nevoie de cineva de care sa depinda, de o figura materna sau paterna. In numele lui Dumnezeu, oamenii nu il cauta pe Dumnezeu, ci doar scuze prin care sa isi motiveze dependenta lor, sa nu mai arate ca o sclavie ci ca o spiritualitate. Existenţa e o realitate. Dumnezeu e o ficţiune.Existenţa nu e produsă de tine – Dumnezeu da. De-asta există o singură existenţă, dar mai mulţi Dumnezei. Fiecare după nevoile lui, după suferinţele lui, după aşteptările lui, creează un Dumnezeu sau acceptă o credinţă deja existentă despre Dumnezeu. Dumnezeu este o mare consolare, dar nu este un panaceu, o vindecare. Toate religiile lumii te învaţă despre Dumnezeu ca fiind separat, detasat de tine. Dumnezeu este pentru cei inconstienti, care sunt ignoranti din perspectiva conştiinţei. E un fel de jucărie; oamenii ignoranti au nevoie de ea. Şi în momentul în care spun că este o jucarie, spun de fapt că depinde de tine ce îl faci să fie – să arate ca un batran pe un tron deasupra norilor sau ca un elefant cu 100 de mâini, este creaţia ta… Oamenii aveau nevoie de el; oamenii aveau nevoie de un protector. În imensitatea universului, un om se simte atât de singur, atât de mic. Vastitatea îl cutremura. Dumnezeu a fost efortul omului de a conferi existenţei o personalitate. Apoi a devenit Dumnezeu Tatal. Abia atunci poţi să ai o relaţie cu el. Poţi chiar să fii împotriva lui, dar cel putin e cineva faţă de care poţi să fii pro sau contra; este cineva care poate fi mai mare ca tine, care te poate proteja, care îţi garantează ceva. Dumnezeu există pentru că tu nu eşti conştient de tine însuţi. Dumnezeu există pentru că nu ai atins centrul fiinţei tale. În momentul în care te cunoşti cu adevărat, nu mai există nici Dumnezeu, nici nevoia de el. Eu susţin complet ce spunea Friedrich Nietzsche: “Dumnezeu a murit.” Cea de-a doua parte a frazei spuse de Nietzsche este chiar mai semnificativă: “Dumnezeu a murit şi omul este acum liber.” Această parte nu s-a bucurat de prea multă atenţie din partea filozofilor, a misticilor, a psihologilor, însă această parte este cea mai importantă; prima parte nu înseamnă prea mult. De fapt, prima parte este greşită. Dumnezeu nu poate muri – ficţiunile nu mor. În momentul în care ştii că sunt ficţiuni, nu se pune problema ca ele să moară. Aşa cum nu s-au născut, nu vor muri. Dar i-a fost acordata multă importanţă de către teologi, deoarece s-au temut: “Ăsta e un sacrilegiu, să spui oamenilor că Dumnezeu a murit. Asta înseamnă că acum nu mai e nevoie de nici o religie.”S-au temut pentru propria lor afacere. Dar au uitat cea de-a doua parte, care este mult mai importantă şi are semnificaţii cu mult mai semnificative. Înseamnă că Dumnezeu era ceva ce lega, ce te dădea înapoi, ceva de care te temeai. Dumnezeu nu a fost o comoară, ci o greutate infinită, imensă, asupra inimii şi creşterii tale.
Dumnezeu nu exista fiindca Dumnezeu este insasi existenta. Prin faptul ca omul a devenit dependent de tot felul de sisteme de credinta ramane adormit, insasi acest fapt reprezinta bariera care impiedica intalnirea dintre om si Dumnezeu. Hakim Sanai spune:” Atunci cand vei iesi din Salas si Viata, atunci, prin Dumnezeu il vei vedea pe Dumnezeu”. Este nevoie de o metanoia, o intoarcere de 180 de grade pentru ca omul sa revina in propria lui fiinta. Pana acum a fost mereu plasat in exterior, insa omul are posibilitatea de a patrunde in propria lui fiinta, si de a descoperii pe Dumnezeul launtric. Dumnezeu nu este ceva pe care sa il poti gasi pe marginea drumului; Dumnezeu este dezvoltarea ta finala. Dumnezeu nu poate fi gasit nicaieri, tu trebuie sa devii Dumnezeu. De fapt tu chiar esti Dumnezeu doar trebuie sa iti redescoperi adevarata realitate.
Iisus a spus: “Nu e scris in Legea voastra ca Eu am zis: Dumnezei sunteti?”
Dumnezeu este cel care respira in tine, iti curge prin sange, este carnea si oasele tale, este esenta ta. Atunci cand vei intelege ca tu si Dumnezeu una sunteti, atunci vei sti ca Dumnezeu exista, insa acela va fi un Dumnezeu complet diferit.El nu mai este o figura materna sau paterna. Nu este o persoana, ci o prezenta care curge in intregul cosmos, este parfumul universului, imbatate cu el!
-sursa- http://www.euinsuti.ro/blog/?p=122

Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.

Spiritualitate în slujba banilor ...

Sunt numiţi în fel şi chip: oameni credincioşi, Slujitori ai Luminii, ori chiar mesageri ai lui Dumnezeu pe Pământ. Astfel de titluri îşi iau unii oameni care, în mod conştient sau nu, aleg să se numească în multe feluri pentru a-şi justifica un singur act necesar pe lumea asta, şi anume câştigul banilor. Referirea nu este la omul de rând, ci la acei iniţiatori, învăţători, guru sau aşa-zişi maeştri în diferite practici spirituale care cer taxe de mai multe zeci sau sute de lei (sau euro mai nou) pentru ceea ce oferă ei publicului. De la iniţiatorii Reiki, care cer bani mulţi pentru diferite iniţieri dar susţin că energia transmisă vine de la Creator şi este Iubire pură, până la “mari” învăţători care cer tot felul de taxe exuberante pentru câteva ore de învăţături care, oricum, în cea mai mare parte sau chiar în întregime, sunt copiate din cărţi de esoterism şi doar modificate ca şi formulare. Întrebarea este: unde există o logica în aceste fapte şi unde este puritatea în asta?

Dacă totul este Iubire şi Iubirea vine de la Creator, de ce este vândută această energie pe bani sau orice alt bun material?

Mulţi justifică asta prin faptul că nu este plătită energia transmisă ci munca/timpul/efortul depus. Justuficarea este reală dar... dar valoarea chiar justifică “munca” depusă, sau timpul pierdut, efortul depus? Este ceva ce depăşeşte activitatea omului obişnuit?

Nu! Atunci nu se poate explica decât prin faptul că fac asta doar pentru bani. Iar dacă sunt aşa de mari credincioşi cum nu îşi caută rădăcinile în ceea ce aduc mereu pe tapet: viaţa lui Iisus. Nu apare pe undeva să fi stabilit Învăţătorul o taxă de intrare pe Muntele Măslinilor la predicile sale...

Erau atunci alte vremuri, materialismul şi goana după cele materiale nu era atât de nebună, oamenii nu judecau pe alţi oameni după haine, conturi şi maşini, dar normalitatea şi moderaţia este posibilă şi azi. E vremea de a se da Cezarului ce-i al Cezarului oameni buni! Dumnezeu are de toate în Univers, ar fi culmea să fie imaginat ca egoist sau reţinut în a ajuta de cumva nu este plătit cel prin care el lucrează pentru oameni.

Cei care îi susţin pe aceşti impostori, conştienti sau nu, ar fi bine să se gândească la următorul lucru: Creatorul, orice nume ar avea, i-a făcut pe toţi la fel în structură şi potenţial. Oamenii au ales ce şi cât să manifeste din acest potenţial, dar dacă unii nu şi-au manifestat anumite laturi, nu însemană că ele nu există în fiecare. Astfel ceea ce se obţine prin acei bani daţi, în plus, degeaba, celor ce se autoproclamă şi îşi afişează peste tot titlurile şi titulaturile, este doar o dovadă sau mai bine zis o încurajare că deja există în propria persoană acel ceva îm care se crede ca este oferit de cel plătit. Dar oare o încurajare, o astfel de faptă cu adevarat luminoasă, nu ar putea fi făcută mult mai curat fără să se ceară preţ cu ridicata? O donaţie este binevenită întotdeauna... Plata unor activităţi, a cheltuielilor, este o obligaţie. Însă nimeni nu poate vorbi de valoare adăugată pe care nu se plăteşte taxă!

Au trecut oamenii printr-o perioadă tulbure, din punct de vedere spiritual. Şi nu din motive reale, ci din motive inventate de unii dintre Lucratorii în lumină, Slujitorii Luminii ori altfel numiţii şi autonumiţii farisei ai timpurilor de acum. Realităţi cosmic, rare, e foarte adevărat, coincidenţe, au fost să se întâmple şi vechi previziuni să se împlinească în anul 2012. Era anul prevestit ca an al căderii şi ridicării, prăbuşirii şi înălţării unora sau altora şi pentru aceasta mulţi se pregăteau în fel şi chip. Unii se arătau purtătorii de standard ai Marii Graţii Divine, alţii căutau să se dea bine, ori să se alăture acelora pe care îi considerau a fi demni de încrederea şi plata pe care le-o dăduseră pentru a fi salvaţi.

Şi-au aşteptat să vină anul 2012 să-i salveze ori de a-i ajuta un Cutare Maestru pentru a li se înălţa, ori ridica, “vibraţia”, pentru a se putea să fie salvaţi... Au aşteptat, gândind că dacă plătesc pentru a face un număr de iniţieri într-un sistem, un alt număr într-un alt sistem, totul se va rezolva şi vor putea comunica, în voie, cu Sinele...

Mai mereu, chiar mereu, s-a căutat salvarea în exterior şi, de obicei, cu cât mai puţină muncă, cu cât mai puţin efort, cu cât mai puţină implicare. Mai bine o plată, nişte bani mai mulţi... suficient pentru a se începe a se visa la voci care vorbesc direct minţii, suficient pentru a începe channeling-ul şi a publica texte venite direct de la Arhangheli, Sfinţi sau entităţi intra ori extra terestre, suficient pentru a începe un şir de conferinţe care, înainte de întâmplarea celor ce sunt prevestite, pregătesc pentru salvare pe toţi cei ce ascultă vorbe, după ce au plătit pentru a le asculta, întâmpinaţi, sau petrecuţi la plecare cu un “Namaste” răsunător!

Este trist. Este trist unde s-a ajuns, pornind de la idei de genul “spiritualitate”, “ezoterism”, “cu toţii suntem unul”, odată ce informaţii scrise despre aceste lucruri au tot apărut, mai peste tot, în mass-media. Şi acum, mai toţi care nu sunt prea ocupaţi cu alte lucruri, se bagă pe felie, să fie cu toţii în aceeaşi turmă.

N-aş vrea, n-am de gând ca cineva, nici măcar o singură persoană, din cele care citesc aceste rânduri, să se simtă insultat. Singura-mi dorinţă este ca, mai degrabă, oricine, omul, să privească în juru-i, în sine, să o facă detaşat, pe cât se poate de obiectiv faţă de subiectul a ceea ce scriu aici, de conjuncturi şi de acela care pune în cuvinte o privire asupra realităţii. Iar eu fac asta pentru că văd că unii oameni caută un drum, alţii cred că au găsit un drum, minţindu-se. Mai ales spre aceştia din urmă îmi trimit gândul...

Doar repetând aceleaşi cuvinte ale altora, ca şi unii învăţaţi din trecut, doar făcând şiruri de fraze cu o anumita logică, doar comunicând cu cine ştie ce fiinţă, maestru sau înger (sau ce o mai fi, cum o mai fi numit şi crezut), unde se ajunge? Doare prea tare îndemnul “Cunoaşte-te pe tine însuţi şi adevărul te va elibera”? Doare prea tare să se înţeleagă, că fiecare este aici pentru o viaţă întreagă spre a-şi explora lumea interioară? Doare prea tare să se ştie că nu există nici un salvator, nici un mântuitor, nici o Mare Fiinţă care să-l salveze pe om din căderea în adâncurile cele mai întunecate în care e arzătoare, chinuitor de arzătoare, flacăra ignoranţei?

Din frica de durere am văzut multă alergătură spre a-i găsi pe cei plini de “lumină şi iubire” care sar, cu cuvinte pritrocite, să-i ajute pe ceilalţi. Sar cu idei nobile, plini de ei şi plini de mândria cu care se declară plini de har, cu îndemnul de a fi urmaţi în nobila ideea de a salva mii şi zeci de mii de oameni, de a-i elibera, de a-i trezi! Sar cu propuneri de a ţine cursuri, pentru a-i învaţa pe cei cu dare de mână ceea ce deja de milenii au la toţi oamenii la dispoziţie, oricum, dar contra cost, taxat, fără cruţare. Şi cât de bine se simt aceşti “mari învăţători”, cu atâta dragoste şi lumina cu care inundă creierii, invocând aspecte care mai de care mai profunde ale Universului…

Am mai spus şi până acum câte ceva despre toate acestea. Am spus, dar am şi făcut... Nu ştiu câţi au înţeles şi nici câţi au luat-o drept altceva decât o înţelegere a unui adevăr vechi de când lumea: Ajutorul pentru deschiderea porţii înspre cunoaştere nu poate avea preţ, neştiindu-se cât este de mare, doar răsplata, care se întoarce, mai devreme sau mai târziu, îi poate arăta adevărata mărime...

M-aş face rugător spre oameni pentru o oprire la ideea salvării primeia şi singurei fiinţe pe care oricine o poate cu adevărat salva: el sau ea, propria persoană, propria fiinţă... Ea, cea care aşteaptă de zeci de vieţi pentru a fi salvată... Însă omul îşi bate capul cu alţii... În vremea de azi, în era actuală, cea a banului, totul se face pe bani, până şi învăţătura şi ajutorul spiritual tot pe bani e. Cei ce dau cer, cei ce au nevoie se grăbesc să plătească. Cer pentru ceva ce poate fi chiar nimic, plătesc pentru a primi ceva ce poate fi chiar nimic. Fiindcă nici meritul de a primi nu se poate cumpăra...

Poate că oamenii se grăbesc şi nu cred în Karmă, şi asta chiar şi cei care vorbesc, pe unde apucă, tocmai de Karmă. Dacă ar fi să creadă în ea, ar înţelege ceea ce propăvăduiesc: dacă se dă Universului ceva, oamenilor, răspunsul la acel ceva trebuie să vină pe măsură, fără să fie impuse taxe pentru cunoaşterea spirituală şi serviciile energetice oferite, fără a se invoca dreptul divin de a avea prin ceea ce se cere, sub pretextul că este o accepţiune din partea celui care plăteşte. “Vrem să fim cu toţii Unul”, dar se cere un schimb de energie monetară, fără să se lase echilibrul Universal să se instaureze singur. Se poate ca omul să nu cunoască valoarea unei anumite iniţieri daca nu i se pune o taxă! Cum oare va fi conştient omul de acea iniţiere? Să o considere valoroasă pentur că l-a costat cât traiul firesc pe o saptamână sau o lună, sau să o considere valorasă pentru că ajunge să-i înţeleagă valoarea intrinsecă?... Am văzut însă că nu se spune, dar bariera se pune faptic, ca şi cum s-ar spune “Până aici, cunoaşterea se limitează la Ban!

Cum să fie alţii treziţi când cei care propun asta dorm şi ei? Să fie o diferenţă între cei care nu-s treziţi şi cei care s-au pus să doarmă pe o saltea în care îşi adună banii plătiţi de cei amăgiţi întru trezire şi vindecare în forma în care îşi văd ei vindecarea şi nu în forma în care trebuie să le fie vindecarea? Oare fără să ne scoatem bârna din ochiul nostru, putem să ne batem capul de ceea ce are în ochi aproapele nostru?

Nu se va crea nici o unitate pe Pământ, aşteptând, şi tot aşteptând, pe alţii care să fie salvatori, în timp ce fiecare îşi vede de treburile zilnice, de obiceiuri şi năravuri. Nu va avea loc nici o unire, dacă în continuare oamenii se vor ocupa de alţii, înainde de a se fi ocupat, complet, cu ei înşişi. Degeaba se vorbeşte orbilor, când ei plătesc informaţia ce prin vorbă li se dă, şi apoi ajung să facă ce vor cu ea... Dacă i se dă unui copil o armă, cel mai sigur, cu prima ocazie, se va răni rău, foarte rău. Singura diferenţă este că în cazul informaţiei spirituale efectele se văd lent, foarte lent, în timp... A trecut 2012? Va trece şi 2030... Nu va veni nici o salvare, de nicăieri, pentru cei care doar visează şi în mintea lor speră că cineva îi va salva, fără să creadă că aceasta e un ceva ce se află de mult în ei. Visul însă e dulce... Doar finalul este amar. Viaţa se va termina cândva pentru fiecare şi atunci se va arăta deznodământul!

Singurul salvator şi mântuitor se află în noi înşine, acoperit de tone de iluzii şi minciuni, de speranţe şi dorinţe, şi pe acest salvator ne îndeamnă vocile trecutului să-l căutam, prin a ne cunoaşte pe noi înşine, înainte de toate.

Acum, după citirea acestor zise, e timpul reacţiilor: agitaţi-vă, revoltaţi-vă, râdeţi de cele zise aici. Sau enervaţi-vă şi spuneţi “uite şi la tâmpitul acesta, ce deştept se crede!”. Eu spun un lucru: ştiu că pot salva, în mod sigur, o singură viaţa, şi asta este a mea. Restul, se vor salva singuri cu ceea ce a fost pus în ei. Omul nu mai poate primi mai mult decât a primit deja. Poate doar să i se tot arate că deja are tot ce-i trebuie...Şi mai spun, cu toate uraganele ce ştiu că se pot porni împotrivă-mi, în final, că tot trendul spiritualităţii care a prins formă în România în principal, în ultimii ani, va dispare încet, la fel cum a apărut. Vor dispare channelerii, iniţiatorii mari în diverse sisteme, şi vor rămâne cei care au ştiut să tacă în faţa turmei de neştiutori duşi de nas de nişte cuvinte şi câteva spasme de adrenalină trăite în aşa-zise stări de "înaltă conştiinţă", amăgiţi de câteva demonstraţii de "mare putere divină", şi alte lucruri de felul asta. Ştiu că vorbesc pentru căţiva, foarte puţini care vor rezona cu lucrurile zise aici. Dar nici nu caut mai mulţi. Celorlalţi... deşi ar trebui să le urez “vise placute!”, nu o pot face! Eu sper să găsească şi ei Calea! Care este doar una: Adevărul! Cel care face să fie întreagă Viaţa!

-sursa- http://3d-actualitatealumii.blogspot.ro/2014/03/spiritualitate-in-slujba-banilor.html

Inchei cu Trebuie sa Traiesc.

gabriella.

Gasho meiso (meditația Gasho) & Gasho Kokyu Ho (respirația Gasho prin mâini) ...

Termenul japonez Gasho se referă la un gest ritual prin care unim palmele, în poziția rugăciunii în fața gurii - cu buricele degetelor puțin sub nas.
(Mulți oameni aleg să facă Gasho cu mâinile poziționate în dreptul pieptului puțin mai jos de inimă).
Gasho implică recunoașterea unimii tuturor ființelor vii. Acest element este deasemenea folosit pentru a ne arăta respectul față de Budha, Bodhisattva, Patriarhi sau Învățători.

În general, Gasho meiso se face în poziția șezut seiza. Cu toate acestea, pentru cei mai puțin supli și mai puțin obișnuiți a sta pe călcâie - care consideră poziția seiza inconfortabilă, fapt ce le-ar putea distrage atenția - cele mai multe exerciții pot fi făcute în alte posturi cunoscute mai confortabile.
Închideți ochii, lăsați-vă mâinile să se odihnească în poală și centrați-vă atenția pe hara dvs.: concentrați-vă atenția în tanden - în zona interioară aflată în mijlocul dintre buric și osul sacral.
Pentru câteva momente, pur și simplu „fiți” - în liniște și împăcați urmăriți respirația: atenția să se concentreze ușor pe ritmul natural al respirației. Nu există nici o interferență cu procesul natural - nu căutați să conștientizați respirația - mai degrabă fiți atenți să respirați fără efort.
Când sunteți pregătiți, ținând ochii închiși, aduceți mâinile în poziția Gasho. Îndreptați-vă atenția cu blândețe din tanden în locul în care degetele mijlocii se ating.
Continuați în liniște și ușurați să urmăriți respirația.
Uitați de orice alt lucru.
Nu mai este nimic altceva.
Rămâneți în această stare atât timp cât simțiți nevoia.

În general, Gasho Kokyu Ho se face în poziția șezut seiza. Cu toate acestea, pentru cei mai puțin supli și mai puțin obișnuiți a sta pe călcâie - care consideră poziția seiza inconfortabilă, fapt ce le-ar putea distrage atenția - cele mai multe exerciții pot fi făcute în alte posturi cunoscute mai confortabile.
Închideți ochii, lăsați-vă mâinile să se odihnească în poală și centrați-vă atenția pe hara dvs.: concentrați-vă atenția în tanden - în zona interioară aflată în mijlocul dintre buric și osul sacral.
Pentru câteva momente, pur și simplu „fiți” - în liniște și împăcați urmăriți respirația: atenția să se concentreze ușor pe ritmul natural al respirației. Nu există nici o interferență cu procesul natural - nu căutați să conștientizați respirația - mai degrabă fiți atenți să respirați fără efort.
Când sunteți pregătiți, ținând ochii închiși, aduceți mâinile în poziția Gasho. Îndreptați-vă atenția cu blândețe din tanden în locul în care degetele mijlocii se ating.
Cu corpul dvs. respirând fără efort - conștientizați că pe inhalare, lumina Reiki alb-strălucitoare este inspirată prin mâini și se revarsă drept în tanden.
În momentul în care trupul se pregătește să expire, conștientizați lumina astfel: simțiți-o din ce în ce mai puternică și strălucitoare în tanden.
Atunci când trupul dvs. expiră, conștientizați lumina Reiki alb-strălucitoare care este respirată din tanden prin mâinile dvs. înafara corpului.
Rămâneți în această poziție atât timp cât considerați necesar.

Seiza este termenul tradițional japonez pentru poziția îngenuncheat, stând pe călcâie.
Această poziție este folosită în diferite exerciții de dezvoltare meditativă și energetică.
Cu toate acestea, pentru cei mai puțin supli și mai puțin obișnuiți a sta pe călcâie - care consideră poziția seiza inconfortabilă, fapt ce le-ar putea distrage atenția - cele mai multe exerciții pot fi făcute în alte posturi cunoscute mai confortabile.
Pentru a putea adopta cât mai corect poziția seiza, trebuie să nu fiți încălțați cu nimic.
Odată ce v-ați așezat pe călcâie, plasați degetul mare de la un picior peste degetul mare de la celălalt picior (chiar sub dvs.) și desfaceți genunchii la aproximativ două palme distanță.
Puneți mâinile cu palmele îndreptate în jos pe coapse.
Îndreptați-vă coloana vertebrală în timp ce vă relaxați partea de sus a trupului.
Aduceți bărbia încet spre interior.
La anumite exerciții trebuie să închideți ochii, (însă, cu toate acestea, adeseori este mai bine să aveți ochii întredeschiși întrucât, în special în primele faze ale practicii, aceasta vă ajută în prevenirea deviațiilor mentale).
În final, atingerea centrului hara: vă concentrați atenția în tanden coordonând atât trupul cât și mintea.

-sursa- http://luminauniversului-reikipentrutoti.blogspot.ro/2012/02/gasho-meiso-meditatia-gasho-gasho-kokyu.html-

Inchei cu Trebuie sa Traiesc.

gabriella.

Renzoku Reiki - Maratonul Reiki ...

Renzoku Reiki - Maratonul Reiki, este uneori denumit cu mai multă exactitate, “Releul Reiki”.
Această metodă implică mai mulți practicanți care lucrează prin “mișcări”, de exemplu, rotindu-se de-a lungul întregii sesiuni de tratament pe măsură ce oferă Reiki, petrecând adesea mai multe ore, chiar zile, cu un singur pacient.
Renzoku Reiki poate implica și un singur practicant în tratamentul pacientului la un anumit moment dat, sau alternativ, poate implica câțiva practicanți ce lucrează împreună pe fiecare “mișcare”.
-sursa-http://luminauniversului-reikipentrutoti.blogspot.ro/2012/10/renzoku-reiki-maratonul-reiki.html

Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.

FRUMUSETEA INTERIOARA ...

Acolo, in adancul fiintei voastre, acoperita de atasamente, limite, programari si energii dense, sta frumusetea fiintei de lumina care sunteti. Iluzia separarii si a dualitatii au fost mentinute doar pentru ca mintea este mereu conectata cu matricea 3D. Evadarea din aceast joc virtual al mintii poate fi facuta doar daca va ascultati glasul inimii. Inima reprezinta cheia care deschide potentialul vostru, cheia catre alte lumi, catre alte existente.

Incercati pe cat posibil sa va deconectati de la aceasta forma prin care voi intelegeti viata. Viata nu se refera doar la a merge la serviciu, la cumparaturi, la distractie, mancare si bautura. Viata este minunata, cand este traita in frumusete si libertate. Simtiti ca faceti ceea ce inima voastra doreste? Simtiti ca aceasta forma de viata indusa, va reprezinta? Simtiti ca deciziile pe care voi le luati sunt corecte, va multumesc ele, va ofera ceea ce cautati?

Fiecare zi reprezinta o deschidere, o intrare intr-un univers necunoscut, o posibilitate de a face ceva ce nu ati facut ieri si care va doreati sa se implineasca. Sunteti constienti de acest adevar?

Cand ati lasat ultima data masca in cui si ati actionat asa cum sunteti voi? Sunteti constienti ca sunteti lumina? Sunteti constienti de iubire? Sunteti constienti de frumusetea pe care o aveti?

Daca va treziti dimineata cu gandul ca azi veti face ceva ce va va bucura sufletul, ce va va face sa salte inima de fericire, acest gand va fi forta motrice care va va face constienti ca aveti nevoie de iubire si ca sunteti iubire in esenta.

Daca azi ati hotarat sa zambiti fara motiv doar ca asa simtiti, creati energia eliberatoare fara a avea vreun motiv anume, doar zambiti, asta va va aduce o stare de spirit placuta.

Daca azi ati hotarat sa admirati soarele si natura si sa simtiti pentru un moment ca faceti parte din ea si ca voi insiva sunteti in interior un soare care straluceste, care poate oferi celuilalt de langa voi caldura si afectiune, frumusete, gingasie, asa dupa cum florile isi etaleaza frumusetea lor, privirii noastre, ati mai urcat un pas in intelegere, pe treptele ascensiunii personale.

Daca azi ati hotarat sa vedeti armonia, sensibilitatea, pacea, talentul creativ, candoarea, simplitatea, libertatea, lumina si iubirea din inimile voastre, ati ajuns la voi insiva, la frumusetea voastra interioara. Unei lumi care si-a uitat identitatea, ii sunt trimisi Emisarii Iubirii, Maestrii Luminii pentru a-i aduce aminte de originea ei.

Iubirea nu este o floare pe care o vedeti crescand, etalandu-si petalele la vedere cateva zile si in final se sfarseste. Iubirea este viata, este acel ceva ce inima voastra nu poate nega, este energia careia nu va puteti substitui. Incercarea de a substitui iubirea, de a o nega sau de spune ca nu este nevoie de ea, zice foarte multe despre constiinta limitata, despre dimensiunea ratacirii in care se afla acele suflete. De ce uneori exista perceptia ca unii dintre noi sunt urati si ca fac – “Umbra Pamantului” dupa cum zice o vorba populara? Toti cei care vad uratenia in altii si frumusetea adevarului din ei este ignorata, percep doar oglinda care este adanc inradacinata in constiinta lor. Cu totii suntem frumosi in interior, prevaleaza doar ceea ce lasam sa se vada.

Atunci cand renuntati la a judeca, cand vedeti ca cei de langa voi fac parte din voi, deveniti constienti de intreg, iar limitele separarii dispar o data cu constientizarea acestui adevar. A ajuta pe cineva in nevoie, este echivalentul cu a va da voua insiva ajutor si acest lucru nu poate sa fie decat frumos, scoate la suprafata faptul ca sunteti solidari si intelegatori, compasivi cu ei si cu voi in egala masura. Actul de creatie este “cartea de vizita” a inimii voastre, este frumusetea voastra. Creati intelegere intre oameni, inseamna ca voi sunteti intelegere, creati armonie intre oameni, inseamna ca sunteti armonie, creati frumusete, sunteti expresia vie a Inimii Divine.

Toti cei care fac adevarul cunoscut, oricat de dureros ar fi, se cheama ca sunt “Ambasadorii Luminii”. A aduce lumina intr-un loc intunecat, este aidoma cu a sterge praful de pe o suprafata care s-a lasat “cucerita” de praf.

Atunci cand din interior curg valuri de energie pozitiva, totul in jur renaste, vibratia se schimba, schimbarea se intampla. 

Pastrati-va mereu frumusetea interioara. Cu totii ne-am saturat de mizerie si este timpul sa lasam sa se exprime lumina, sa lasam iubirea sa conduca viata noastra. Aveti mereu incredere in inima voastra si in tot ceea ce este pozitiv, constructiv si creator. 

Haideti sa nu mai lasam energia distrugerii, separarii sa ne conduca vietile. Este asa greu sa fim fermi pe pozitie si sa nu mai acceptam minciuna si iluzia? Faceti din viata voastra frumusete, caci voi sunteti frumusete. In voi se afla intrebarile si raspunsurile. Voi sunteti cei care decideti daca urmati calea evolutiei, sau nu. Voi sunteti putere si intelepciune, ele niciodata nu au parasit spatiul vostru interior, doar ca nu s-au manifestat deoarece foarte multi nu ati descoperit cum sa o faceti.

-sursa- http://scanteiadivina2014.blogspot.ro/2015/02/frumusetea-interioara.html

Inchei cu Trebuie sa Traiesc.

gabriella.

Secretul subconstientului...

In acelasi mod in care constienta (constientul sau activitatea constienta) normala isi are lacasul in suflet si este activata in corp de creierul mare, tot asa si subconstientul este parte din suflet, fiind situat la nivelul corpului fizic in creierul mic (cerebel), in partea posterioara a capului.


La orice individ normal, sfera subconstientului este intacta, adica el este capabil in orice moment sa-si foloseasca capacitatile constiente. Nu exista putere in univers sau om care sa nu varieze intre polii opusi. De aici putem considera subconstientul ca pe ceva opus constientului, gandirii constiente. Ceea ce apare in constientul nostru ca memorie, intelect, vointa, emotii, este reflectat in subconstient intr-o maniera opusa. Practic, putem compara subconstientul ca adversarul nostru, in el gasindu-se toate impulsurile, dorintele, slabiciunile etc.


Eliminarea brusca a subconstientului este cheia practica a autosugestiei. Daca, de exemplu, spunem sugestia ca de maine nu vom mai fuma (sau bea alcool) niciodata, subconstientul va avea timp sa puna diferite obstacole in calea noastra, fie direct, fie indirect, iar in majoritatea cazurilor vom esua. Pe de alta parte, daca eliminam conceptul de spatiu si timp din subconstient, in timp ce-l impregnam cu o dorinta, doar polul pozitiv din subconstient ne va influenta.



Fraza pentru autosugestie trebuie a fie intotdeauna la prezent si la imperativ (comanda/porunca). Nu trebuie sa spui: "Nu voi mai fuma/bea etc." Forma corecta este: "Nu beau / Nu fumez" sau "Nu-mi place sa beau/fumez etc." Cheia autosugestiei se afla in fraza. Fraza intotdeauna trebuie luata in considerare daca vrei sa autosugestionezi subconstientul.



Subconstientul este mai puternic si activ noaptea, cand omul doarme si activitatea constienta este suspendata. Momentul cel mai bun pentru autosugestie este seara chiar inainte de culcare sau dimineata dupa trezire, cand esti doar pe jumatate treaz.


Aceasta nu inseamna ca in alta perioada autosugestia nu functioneaza, ci doar ca subconstientul raspunde cel mai bine atunci. Astfel, niciodata nu trebuie sa te culci suparat, nervos sau cu emotii negative, pentru a nu influenta negativ subconstientul.


Intotdeauna culca-te cu idei armonioase despre sanatate, succes, prosperitate etc.


Inainte sa practici autosugestia, fa-ti rost de un lant cu 40 de zale, un sirag de margele sau chiar o sfoara cu noduri. 

Aceasta ca sa nu numeri in timp ce spui formula pentru autosugestie. Acest dispozitiv iti va arata si de cate ori iti fuge mintea in timpul meditatiei sau concentrarii mintii. Tot ce trebuie sa faci este sa muti o margea in momentul unei intreruperi. Folosirea practica a autosugestiei este foarte simpla:


Pune ceea ce doresti intr-o propozitie simpla si clara, la timpul prezent si imperativ. De exemplu: "Ma simt din ce in ce mai bine in fiecare zi" sau "Nu imi place sa fumez/beau" sau "Sunt sanatos, multumit si fericit". Apoi, chiar inainte de a adormi, ia siragul de margele in pat si repeta fraza incet si rar in minte; la fiecare repetitie, muti o margea pana ajungi la capatul siragului.


Acum stii ca ai repetat formula de 40 de ori. Principalul aspect este acela de a-ti imagina dorinta ca si cum s-a realizat deja si a devenit realitate. Daca nu ti se face somn dupa cele 40 de repetari, gandeste-te sau mediteaza pentru o vreme pe ideea ca dorinta s-a implinit; continua astfel pana cand, in sfarsit, vei adormi cu dorinta inca in minte. Trebuie sa incerci sa-ti transferi dorinta in somn. Daca adormi in timp ce rostesti formula, scopul va fi atins.


Dimineata, cand nu te-ai trezit complet, cauta margelele si repeta exercitiul din nou. Daca te trezesti noaptea, poti repeta exercitiul, iar succesul vine si mai repede.


Actiunea starii de spirit asupra organismului omenesc s-a constatat si s-a demonstrat demult. Fiziologul francez Albert Mathieu a izbutit primul sa dovedeasca rolul covarsitor pe care speranta il joaca in starea generala a bolnavilor.


Tuberculosilor din spitalul in care lucra li s-au administrat injectii cu simplu ser fiziologic, botezat cu numele fantezist de "Antifimoza", un "medicament" lansat cu mare tam-tam, ca o descoperire epocala. Ei bine, rezultatele au depasit orice asteptare. Dupa foarte scurt timp, bolnavii si-au recapatat pofta de mancare; tusea, expectoratia si transpiratia nocturna s-au diminuat. Efectul placebo fusese descoperit.


Folosit astazi pe scara larga in spitalele americane, el demonstreaza indubitabil ca un stimul psihic poate sa produca o actiune fiziologica intensa, mai precis: vindecarea. Sa facem un pas inainte: oare omul bolnav n-ar putea sa-si aplice el insusi efectul placebo, mai exact sa se autosugestioneze ca s-ar putea vindeca? 

Pare greu de crezut, dar unii specialisti raspund la aceasta intrebare in mod afirmativ: reprezentarea mentala a starii de sanatate, prin sugestie sau autosugestie, poate duce la vindecare. Organismul raspunde comenzii venite din creier, suscitand importante modificari fiziologice, care ii reactiveaza functiile atipite. Armata asculta din nou de ordinele generalului ei.



Etapele autosugestiei



Primul lucru care i se cere unui om ce vrea sa ramana pe veci sanatos este sa nu se gandeasca la boala. S-a dovedit ca teama de boli, inclusiv cele microbiene, pun organismul intr-o stare de inferioritate care favorizeaza aparitia lor. In aceeasi ordine de idei, pesimismul, tristetea, nelinistea si suspiciunea sunt defavorabile sanatatii. In schimb, vointa, curajul, increderea in sine, optimismul - calitati pe care le putem dezvolta - favorizeaza neindoielnic echilibrul vital.


Un medic englez militar, detasat in campaniile celui de-al Doilea Razboi Mondial, a observat cu surprindere ca soldatii victoriosi isi vindecau mai repede ranile decat soldatii care cadeau prizonieri. Accederea la o stare de spirit benefica, prin inlaturarea gandurilor negre, aduce in mod cert un spor de rezistenta fizica.


Din acelasi program de prevenire psihica a bolii fac parte si urmatoarele "porunci" care trebuie rostite de 3-4 ori pe saptamana, seara, inainte de-a adormi:


-Am incredere in mine.

-Din zi in zi, in toate privintele, ma simt din ce in ce mai bine.

-In fiecare noapte dorm foarte bine si ma trezesc odihnit.

-Tot timpul ma simt foarte bine.

-Am pofta de mancare, mananc atat cat trebuie, digestia mea este normala.

-Sunt din ce in ce mai rezistent, din ce in ce mai puternic.

Contrar a ceea ce s-ar putea crede, aceasta formula - destul de generala in aparenta - este foarte eficienta.



Lupta cu boala



Sa presupunem acum ca va treziti, brusc, bolnav. Va indreptati catre un cabinet medical cu o imensa neliniste.


Imagini amenintatoare, cum ar fi acelea ale unor boli incurabile, cu sfarsit fatal, va napadesc. Refuzati sa le dati ascultare!


Alungati-le imediat ce apar, spunandu-va ca simptomele care va afecteaza nu sunt decat rezultatele reactiei de aparare a organismului, care isi mobilizeaza exemplar fortele pentru restabilirea echilibrului rupt.


In consecinta, nu spuneti: Sunt bolnav, ci: Sunt pe cale de a ma vindeca.


In continuare, straduiti-va sa ramaneti calm. Daca e cazul, rugati-i pe cei care va inconjoara sa va lase in pace, evitand galagia si agitatia. Destindeti-va fizic si moral (relaxare). Incercati sa atipiti, caci somnul lasa integral la dispozitia sistemului nervos vegetativ energiile organice. Iar daca durerea va impiedica sa va destindeti complet, repetati intruna formula: "Sunt calm... Muschii mei sunt relaxati... Nervii mei sunt destinsi... Sunt linistit... Atipesc". 
 Refuzati durerea



Pe de alta parte, in orice imprejurare v-ati afla, puteti face sa dispara - mai mult sau mai putin complet - simptomul durerii, indiferent de acuitatea lui.


In acest sens, asezati palma pe acea parte a corpului care va doare si repetati foarte repede, aproape fara a va gandi: Trece... trece... Acest gen de mantra actioneaza ca un veritabil anestezic, dar numai cu conditia de a repeta de multe ori aceasta formula si de a nu va intreba prea devreme: "Oare dispare cu adevarat suferinta mea?", pentru ca exact atunci ea va reaparea.


Deci in toate cazurile, indiferent daca in joc intra tulburari nevropatice, psihosomatice sau organice, aplicati tehnica urmatoare:


1) Seara, in pat, dupa cateva miscari de respiratie profunda, urmate de un exercitiu de relaxare, rostiti in gand sau tare "comanda mentala" aratata mai sus. Repetand-o, sa va insoteasca gandul ca inconstientul vostru va opera in cursul noptii in sensul vindecarii, prin mijlocirea sistemului nervos vegetativ si a glandelor hormonale.


2) Dimineata la trezire, folositi din plin facultatile constiente si plasati-va intr-un fel sau altul intr-o pozitie de revolta fata de starea dvs. patologica. Spuneti-va: Vreau sa ma fac bine! si repetati aceasta deplin constient, punand in joc toata vointa dvs.


La nevoie, scrieti aceasta propozitie de mai multe ori. Alungati cu hotarare orice indoiala si descurajare. Inlocuiti-le prin sentimente de bucurie, optimism si incredere.



Imaginati-va cum va veti simti atunci cand vindecarea va fi asigurata, cand veti putea lucra in mod liber si nu veti mai fi o povara pentru cei din jur. Si mai mult, inchipuiti-va ca v-ati si vindecat, ca va bucurati iarasi, pe deplin, de toate facultatile dvs. Siliti-va sa resimtiti o adanca emotie la gandul fericirii de a va regasi pe deplin sanatos.


De doua sau de trei ori pe zi, in functie de imprejurari sau de inspiratie, imaginati-va ca organul afectat - inima, plamani, stomac, rinichi etc. - functioneaza perfect.

Recurgeti in acest scop la reprezentari anatomice descrise fiziologic. Daca sunteti cardiac, imaginati-va ca inima bate normal. Daca aveti leziuni tuberculoase sau de alta natura, vizualizati cicatrizarea, iar apoi disparitia lor. Daca suferiti de anurie, ganditi-va ca aveti dorinta de a urina. Mergeti foarte departe cu aceste reprezentari mentale, chiar daca ele vi se par puerile si a priori inutile. Astfel, daca aveti acnee, imaginati-va ca fata va este intacta. Daca sunteti albuminurinic, imaginati-va ca urina incalzita ramane limpede si nu mai prezinta pete de albumina.



Totodata, puteti sta de vorba cu organul bolnav, invitandu-l in mod linistit si insistent sa functioneze mai bine, sa se calmeze, sa devina insensibil la durere. Daca aveti o fire voluntara, recurgeti la maniera imperativa si obligati-l sa lucreze in mod normal.


Asa a procedat locotenentul de aviatie Jacques d'Arnoux, erou din Primul Razboi Mondial, care - cu mijlocul fracturat si cu maduva spinarii in parte rupta, in urma caderii avionului, ramas pe jumatate paralizat si pus in imposibilitatea de a se misca fara a suferi dureri infernale - a hotarat sa traiasca si sa se faca bine. Si, intr-adevar, el a reusit sa-si refoloseasca membrele si sa redevina sanatos. "Pentru a-mi restaura celulele - scria el, in paginile sale - sunt patruns de o vointa supraomeneasca: imi violentez picioarele atone, mi le contract si excit in ele vibratii interne. Iar daca unele parti atrofiate raman fara viata, voi face, totusi, o proiectie de fluid, o infuzie voluntara de influx nervos in acest efort, o inversunare surda, o inversunare placida. Voi readuce curentul maduvei in membre." 
 Listele autosugestiei



Daca autosugestia este capabila sa produca adevarate vindecari si uneori chiar minuni greu de inchipuit, nu trebuie uitat ca, pentru a avea o eficacitate deplina si durabila, tratamentul medical trebuie sa fie complet. Daca sub influenta gandirii ajungem sa restabilim un echilibru fiziologic si sa franam o afectiune mai mult sau mai putin grava, prin aceasta inca nu s-au suprimat cauzele profunde ale anomaliilor vitale.


Cea mai mare parte a tulburarilor patologice si a leziunilor noastre o formeaza greselile comise de noi insine impotriva legilor vietii.


In consecinta, dupa fiecare vindecare (oricare ar fi factorul care a provocat boala) trebuie sa tindem spre o viata sanatoasa, sa suprimam erorile dietetice care stau la originea unui numar mare de afectiuni. 


-sursa-www.esoterism.ro

 Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.

CUM STII DACA ESTI UN SUFLET EVOLUAT...

Reincarnarea este credinta spirituala prin care sufletul paraseste corpul atunci cand acesta moare si apoi reintra in posesia unui corp nou dupa ce a petrecut o anumita perioada in lumea spiritelor.
Fiecare existenta noua este pentru ori pentru a evolua spiritual,unii dintre noi revenim pentru a invata lectii neinvatate din vieti anterioare,altii revin pe pamant cu scopul de a-i ajuta pe ceilalti sa evolueze,vin cu misiuni de salvare a Planetei .
Desi reincarnarea nu face parte din doctrina actuala a religiei a fost dovedit stiintific ca exista prin regresiile in timp facute cu hipnotizatori autorizati sa faca acest lucru. Astfel, subiectii hipnotizati au fost condusi in trecut pana la copilarie,pana la viata in pantecul mamei …si pana dincolo de asta.In acest timp toti au fost rugati sa spuna ceea ce vad si marea majoritate relatau foarte precis detalii despre amplasarea unor cladiri,descriau zone geografice unde spuneau ca au trait cu foarte mare exactitate sau spuneau diferite nume ale rudelor lor (din viata anterioara), care apoi au fost gasite cautand in arhivele vechi.Regresia in timp este o metoda destul de discutata si personal consider ca are o mare putere vindecatoare atunci cand simtitm ca am venit cu unele credinte ,emotii sau blocaje din vieti anterioare.
Cum va puteti da seama ca sunteti un spirit cu multe incarnari ,foarte evoluat?
Atunci cand ai trait mai multe vieti chiar ai un dar in a spune ceea ce este potrivit, oamenii vin la tine si iti cer un sfat chiar daca esti cu mult mai tanar decat ei. Cunoasterea vine prin invatare dar intelepciunea se dobandeste de-a lungul vremii.Poate ca asta este si misiunea ta personala, sa ii ajuti pe altii sa inteleaga adevarurile spirituale,sa ii ajuti sa creasca personal si spiritual.Oameni care au trait mai multe vieti sunt cei carora le place singuratatea, nu ca se izoleaza dar ei vad in solitudine ragazul perfect pentru a medita la ce pot face ei astfel incat lumea sa devina un loc mai bun. Atunci cand ai trait mai multe vieti si ai evoluat ca spirit nu te mai intereseaza atat de mult latura materiala a lumii ci esti atras din ce in ce mai mult de latura spirituala si asta iti poate afecta cum iti petreci timpul liber. Cu siguranta nu vei dori sa iesi intr-un bar sa iti pierzi vremea pe acolo,mai degraba vei dori ceva in liniste ,sa imparti eventual pareri si idei cu cineva care are aceleasi valori ca si tine.
Si cu siguranta nu vei cauta sa te inconjori de cel mai mare lux ci vei cauta sa te inconjori de lucruri care sa te faca sa te simti bine sufleteste,vei cauta sa locuiesti intr-un spatiu care va aduce liniste si pace interioara.
Atunci cand ai trait mai multe vieti si esti o fiinta evoluata ti se va parea ca unii oameni, situatii sau moduri de iti petrece timpul chiar nu ti se potrivesc.
Ati auzit expresia „Parca este picat din Luna?” asa va veti simti. Nu veti intelege multe din comportamentele umane dar veti fi mult mai indulgent,intelegator decat marea majoritate pentru ca voi chiar intelegeti ca fiecare vine cu niste lectii de viata si ii veti lasa sa fie asa cum vor ei sa fie fara sa incercati sa ii schimbati.In fata celorlalti puteti fi considerati ciudati pentru ca veti sta mai mult cu ochii pe sus uitandu-va la nori sau stele,sau veti prefera mai mult sa meditati decat sa iesiti la mall, nu va veti simti comfortabil in aglomeratii pentru ca veti simti energiile tuturor celor din jur si barfa nu va va interesa niciodata. Ori veti schimba rapid si ferm orice discutie ori veti intoarce spatele fara sa va pese de ce cred altii.
Cei care au trait mai multe vieti si sunt suflete evoluate chiar au darul de a simti oamenii,au invatat sa le simta energiile ,unii vad aurele asa ca vor stii intotdeauna daca cineva ii minte sau nu ,daca cineva este de incredere sau nu.
Sunt fiinte calme,chiar daca toti sunt agitati in jurul lui el va zambi fara sa arate ca ar fi afectat nu pentru ca asta nu s-ar intampla ci pentru ca stie ca „si asta va trece”
Sunt oameni foarte optimisti,stiu ca fiecare situatie vine si cu ceva pozitiv chiar daca nu se vede inca si foarte important au o incredere sporita in sine,nu se vor da batuti niciodata, chiar daca ceilalti vor spune ca nu se poate…el nu se va da batut pentru ca atunci cand face ceva investeste tot sufletul in acel lucru. Nu va simti niciodata nevoia de razbunare si nici nu va jigni, judeca sau barfi pe cineva .
Are o doza mare de acceptare .Stie ca ceea ce e inevitabil trebuie acceptat cu calm. Atunci cand are parte de esec, isi reanalizeaza strategia si o adapteaza. Ceva totusi il defineste in mod special: sufletele evoluate care au trait mai multe vieti nu vor abandona niciodata cand isi doresc ceva..chiar daca un vis le este distrus ei vor merge inainte cu tenacitate,vor insista pana vor reusi sa reconstruiasca totul. Nu se vor da niciodata batuti.
Omul evoluat stie ca nimeni din jurul lui nu are rolul de a-l face pe el fericit,va cere putin dar va oferi imens.Nu se va plange niciodata pentru ca va sti ca nu trebuie sa incarce pe cel de langa el (care are probleme mai mari ) cu problemele lui (care sunt minore). Omul superior va trai in prezent, nu va spune „era mai bine inainte „ si nici nu isi va proiecta feririrea in functie de ceva din viitor..pur si simplu el este fericit.Marea majoritate a sufletelor vechi,evoluate au venit pe Pamant cu misiuni nobile , pot avea darul vindecarii sau sunt atrasi catre spiritualitate ,cauta tot timpul cai de perfectionare si cel mai important vor face intotdeauna cat de mult bine pot lumii si celor din jurul lor. Nu se vor regasi decat in slujbe in care sa isi foloseasca intelepciunea si darurile spirituale,vor cauta permanent sa se implice in ajutorarea celorlalti sau vor fi militanti pentru cauze nobile .
-sursa- https://vindecaviata.wordpress.com/-

Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.

Intre Lumi Calatorie...

Traim vremuri de mari schimbari, dar oare a fost vreodata altfel? Din prima clipa in care am aprins scanteia vietii am pasit intr-o noua lume in continua schimbare, pe care am modelat-o si am trait-o si retrait-o tinzand mereu spre perfectiune Creatorului.

Schimbarea este evolutia noastra ca suflet, ca oameni, ca un tot unitar numit UNUL, conectati prin viata ce o respiram. Nimic nu este intamplaror.

Fiecare suflet are o istorie a lui, o familie de suflete, si care provine dintr-un mare spirit, desigur primordial toti suntem creati din Inima Lui Dumnezeu, Sursa vietii.

Cand privesc ochii unui om vad acea sclipire divina ce anima a lui inima, sufletul ce uneori striga pentru a fi auzit.

Poate am venit aici stiind ca vom fi parte din marea schimbare a Lumii, ajutand la evolutia culturala si spirituala, la trezirea omului la adevarata sa valoare, omul pur.

Ne regasim cu totii in acelasi gand al unitatii, plutim pe o barca ce ne poarta pe valuri de vibratii din realitate in realitate.

Un om constient, un om care accepta si adevarul celui din fata lui este un om cu adevarat trezit.

Un om trezit din somnul cel ce ne-a tinut sute si mii de ani, prinsi de limitele impuse ale societatii materiale.

Sufletul este cel care strange toata bogatia experientelor umane si non-umane, el duce mai departe lumina ce o poarta.

Sa ne intoarcem la credinta, la bucuria de a fi binecuvantati pentru ca Dumnezeu ne-a dat viata si EL va fi mereu in inima noastra si ne lumineaza.

Atentie oameni buni la cine cereti ajutor, ce nume strigati sa vina la voi, pentru ca asa puteti ajunge in mainile unor entitati mai putin bune care se vor folosi de voi.

In primul rand cereti Lui Dumnezeu sa va ajute si spiritului vostru ce va vegheaza clipa de clipa. 

Priviti adanc in suflet si aprindeti aceasta stea Divina si nimeni si nimic nu va poate devia de la calea voastra.

Cu totii avem puterea de a ne vindeca si de a alege ce este mai bine pentru noi.

-sursa-http://spre-infinit.blogspot.ro/-publicat de  Laurentiu Lary

 Inchei cu Trebuie sa Traiesc.

gabriella.

Îndeplinirea dorinţelor prin Reiki și Arhanghelul Mihail ...

Când vă doriţi ceva, primul lucru pe care trebuie să-l faceți este să stabiliți o intenție.

De multe ori, intenţiile noastre nu sunt suficient de puternice şi trimitem semnale mixte Universului iar acest lucru amână manifestarea. Intențiile trebuie să fie puternice și clare. Trebuie să simţiţi că meritaţi ce vă doriţi, nu condiţionaţi.

Gândul că viața implică sacrificiu și greutăți este o auto-credinţă de limitare.

Primul lucru de care trebuie să fiţi conștienți este faptul că toată lumea merită o viață bună, indiferent ce a a făcut în trecut. Fiecare suflet este un copil al Universului şi chiar dacă a făcut greșeli, a trecut prin greutăți și provocări, în scopul de a învăța lecții de viață și de a-şi echilibra karma, nimeni nu este mai puțin demn, de a duce o viaţă frumoasă. 

Deci, înainte de a stabili o intenție, este esențial să vă schimbați întâi orice convingeri auto-limitatoare pe care le aveți cu privire la dreptul de a merita. Pentru a ajuta această schimbare, puteţi folosi afirmatii scrise. Începeți prin a scrie o pagină cu următoarele afirmațiile într-un jurnal zilnic. Puteți fie să le scrieţi pe toate, fie să alegeți cele cu care rezonaţi cel mai bine. 

1.Sunt un copil al Universului. Merit să mă bucur de tot binele pe care viața mi-l oferă.

2.Merit să mi se îndeplinească toate dorinţele mele sincere.

3.Îmi deschid brațele pentru a primi tot ce am cerut. Cred cu adevărat că merit.

După ce aţi scris o pagină cu aceaste afirmații, desenaţi simbolurile Reiki Hon Sha Ze Sho Nen, Sei Hei Ki și Cho Ku Rei oriunde pe pagină. Puteți desena orice simbol ştiut sau cu care rezonaţi. Da-ţi Reiki paginii. Acest lucru va contribui la consolidarea noii credinţe pozitive şi vindecă, de asemenea, orice sentimente „de a nu meritaˮ, care pot fi îngropate adânc în subconștientul dvs.

Aţi putea, de asemenea, scrie sau spune următoarea rugăciune pentru a vă conecta cu Arhanghelul Mihail pentru a vă acorda asistență în procesul de vindecare de convingeri auto-limitatoare.

„Dragă Arhanghele Mihail, te rog ajută-mă să simt cu adevărat  propria mea lumină divină. Te rog ajută-mă să văd că sunt un copil al Universului și că merit să am toate dorințele mele îndeplinite. Te rog șterge și vindecă toate credințele auto-limitatoare pe care le am în subconștientul meu. Multumesc!ˮ

Odată ce aţi asimilat această nouă credinţă, că meritaţi, puteţi începe să lucraţi la intentiile dvs.

1.Scrisul este extrem de puternic, atunci când vine vorba de intenții. Scrieţi intenția într-un jurnal. Scrieţi la timpul prezent. Desenaţi simbolurile Reiki pe pagină și daţi Reiki odată pe zi. 

2.Vizualizaţi cum v-aţi simţi sau ceea ce faceţi când intenția s-a manifestat deja. De exemplu, dacă intenția dumneavoastră este de a concepe și de a da naştere unui copil, vizualizaţi modul în care vă simțiţi în timpul sarcinii și, de asemenea, când îl țineţi în brațe după naștere. Vizualizaţi detaliile sarcinii și nașterii și vedeţi totul extrem de pozitiv. Simţiţi că aceasta se întâmplă acum.

3.Dacă simțiți orice disconfort sau frică când vă stabiliţi intențiile, apelaţi la Arhanghelul Mihail pentru ajutor. Vorbiţi cu el și exprimaţi-vă temerile. Energiile lui vă vor ajuta la vindecarea oricăror blocaje în ceea ce privește îndeplinirea dorințelor dvs. Dacă sunteți în imposibilitatea de a indica teama exactă, apelaţi tot la Arhanghelul Mihail chiar înainte de a adormi, cerându-i să lucrze cu temerile și blocajele dvs în timpul somnului. În timpul somnului, mintea rațională este în repaus, iar noi suntem în mod natural mai deschişi la vindecare. Faceți acest lucru în fiecare noapte până când vă simțiți extrem de confortabil cu intențiile dvs.

4.După intențiile sunt stabilite, nu vă faceți griji cu privire la modul în care acestea se vor manifesta. Puteţi face orice acțiune de care aveți nevoie pentru a manifesta intenţia şi apoi da-ţi drumul, adică nu vă mai gândiţi la ea. (De exemplu, mergeţi în magazine pentru bebeluşi.) Amintiți-vă că intențiile au fost trimise în Univers. Reiki este o energie inteligentă și nu trebuie să-i da-ţi instrucţiuni despre modul în care ar trebui să meargă pentru îndeplinirea dorințelor. Ea știe exact cum să facă să se manifeste dorințele și, de asemenea, timpul în care să se manifeste. Dați intenția, daţi energie pozitivă pentru ea în fiecare zi și apoi lăsați-o să se desfăşoare. Dacă începeţi să simțiţi îngrijorare cu privire la manifestarea, invitaţi Arhanghelul Mihail din nou și solicitaţi-i să vă ajute să daţi drumul.

Intenții puternice produc rezultate clare. Întotdeauna! Și cu sprijinul necondiționat şi iubitor dat de Reiki și Arhanghelului Mihail, va fi bine, veţi fi pe cale de a trăi dorinţa împlinită.

-sursa-http://uniuneaspirituala.blogspot.ro/2015/10/indeplinirea-dorintelor-prin-reiki-si.html- 

Inchei cu Trebuie sa Traiesc.

gabriella.