Reiki Usui.: Puterea bunatatii – de ce iti face bine sa fii bun cu altii...

A da dovada de bunatate fata de altii nu face bine doar karmei, ci si starii de sanatate si vitalitate. Prof. dr. psiholog si cercetator Barbara Fredrickson studiaza modul in care “micro-momentele” de conectare cu altii, prin zambet sau exprimarea unei temeri, imbunatatesc rezistenta emotionala, stimuleaza sistemul imunitar si reduc predispozitiile catre depresie si anxietate.

In opinia lui Fredrickson, psihicul nostru are nevoie de conexiune pozitiva cu alti oameni in aceeasi masura in care corpul are nevoie de hrana de calitate. “Momentele de emotie pozitiva au rol nutritiv pentru creativitate, dezvoltare si sanatate,” spune ea. Cu toate acestea, desi niciunul dintre noi nu-si incepe ziua cu intentia de a tipa la alti soferi, a se rasti la copii sau a-si umili angajatii, o facem chiar mai des decat ne-am dori.

Si dupa cum arata psihologul prof. dr. Elisha Goldstein, autorul lucrarii Descoperirea fericirii: Depasirea depresiei prin prezenta si auto-compasiune, acest lucru se explica prin faptul ca mintea noastra contine o “inclinatie naturala spre negativism,” favorizand predilectia fata de gandurile ce ne tin in garda si intr-o stare de teama, in detrimentul celor pozitive si pline de generozitate.

Ne-am dezvoltat acest mecanism de protectie pentru a ne apara de o potentiala amenintare, mentioneaza el, insa nu ne protejeaza prea mult relatiile. Iar in societatea de azi, cu ritmul sau de viata rapid, in care trebuie sa concuram pentru orice, de la spatii de parcare la mariri de salariu, instinctele noastre primare de supravietuire sunt in permanenta stimulate.

“Traim o viata bazata pe un sentiment fundamental ca ne lipseste mereu ceva,” explica Kristi Nelson, director executiv al organizatiei non-profit A Network for Grateful Living, care promoveaza practicarea recunostintei. “Aceasta senzatie de lipsa ajunge sa ne distruga viata.”

Duce, de asemenea, si la o goana perpetua, care nu face decat sa agraveze lucrurile. In viziunea lui Nelson, “preocuparea de a atinge mereu un obiectiv si de a obtine mereu mai mult” duce la dezvoltarea unei tendinte nesanatoase de egocentrism. Incepem sa gandim ca este o lupta in care trebuie sa castige cineva, „ori eu ori ei.” Tot timpul.

In aceste conditii de presiune, doar ideea de a fi bun – de a tine cont de sentimentele si nevoile altora, de a arata grija si empatie – poate fi privit ca un lux in cel mai bun caz. In cel mai rau, pare o prostie.

Insa directionarea atentiei catre altii poate reduce anxietatile generate de gandirea de a „mânca pentru a nu fi mâncat”. Iar pe parcursul intregului proces, ne putem imbunatati starea de sanatate si bunastare.

In 2013 Fredrickson a condus un studiu de sase saptamani la Universitatea Chapel Hill din Carolina de Nord, in cadrul caruia a testat efectele meditatiei asupra stresului. In loc sa se concentreze pe o mantra sau pe sunetul respiratiei, participantilor li s-a spus sa mediteze folosind ganduri pline de grija fata de altii si fata de ei insisi — chiar si fata de persoane pe care nu le simpatizau.

Dupa sase saptamani, participantii au fost testati pentru a vedea efectele practicii asupra nervului vag, un nerv cerbral care stimuleaza sistemul nervos parasimpatic pentru reglarea digestiei si a sanatatii cardiovasculare. Participantii care au raportat o crestere a sentimentelor pozitive si a relatiilor sociale, au manifestat si o imbunatatire a “tonului vagal”.

Iar bunatatea devine mai usoara pe masura ce o exersezi. Cand suntem buni cu altii, spune Goldstein, tiparele noastre mentale de lipsa, negativism si rigiditate incep sa se modifice. Ne ingrijoreaza tot mai putin ideea de a nu avea suficient de mult sau de multe.

Vrei sa fii mai pozitiv? Iata opt metode simple cu care poti incepe. Cum cultivi bunatatea?

Observa si modifica reactiile automate

Stresul ne face sa reactionam in moduri care nu prea au legatura cu bunatatea – poate injuram un sofer care ne-a taiat calea, sau ne rastim la copii cand nu sunt imbracati la timp. Apoi ne pare rau, ceea ce mareste si mai mult starea de stres.

“Ramanem blocati in aceste cercuri vicioase negative si anxioase,” spune Goldstein. “Cautam alinare in orice mod si ajungem sa mancam in exces, sa cumparam prea multe, sa petrecem prea mult pe telefon sau gasim alte metode de a ne distrage atentia de la stres.”

Din fericire, putem contracara aceste tendinte automate creand in mod constient noi obiceiuri mentale. “Creierul are aceasta abilitate minunata de a face lucrurile automat,” spune Goldstein. “Cand iti doresti in mod constient sa fii bun, apoi o pui in practica, recalibrezi creierul pentru a avea ganduri mai bune.”

Cand ai un gand plin de manie, incearca sa te gandesti la altceva, spune el. Nu incerca sa fii bun imediat; nu vei face decat sa te enervezi si mai rau. In schimb incearca sa respiri adanc si verifica (contrar tendintei care ar veni in mod automat) daca ai tot ce-ti trebuie in mod normal.

Probabil ca ai, totusi, suficient timp pentru a ajunge la destinatie, chiar daca nu resusesti sa-ti potolesti copiii. Sau, chiar daca veti intarzia, iti dai seama ca nu e cazul sa pierzi timpul spumegand din aceasta cauza. Tot ce trebuie sa faci este sa iti directionezi gandurile intr-o directie mai blanda.

Cand te simti stresat aseaza mana pe piept – in dreptul inimii

Aceasta tehnica pare chiar prea simpla pentru a functiona, insa este incredibil de eficienta in a inspira o senzatie de compasiune si empatie, spune Kristin Neff, de la Universitatea din Texas, asistent universitar doctor in comportament, cultura si stiinte educationale, autoarea lucrarii Compasiunea fata de sine: Dovada ca este important sa fii bun cu tine insuti.

Fiziologia noastra este programata sa recunoasca acest gest simplu de auto-linistire. Expertul in traume dr. Peter Levine este de parere ca exercitiul prin care iti asezi maina pe inima functioneaza pentru ca sistemul nervos uman este receptiv la atingere; ca bebelusii, reactionam atunci cand suntem atinsi si ne relaxam si linistim. Aceasta atingere ne ajuta si ea sa ne conectam cu corpul si, mai ales, cu respiratia.

“Pare ciudat la inceput, mai ales cand incepi sa o practici,” recunoaste Neff. “Insa instinctele primare vor reactiona imediat cand iti atingi inima cu mana. Vei incep sa folosesti un ton mai cald si mai bland cand vorbesti cu ceilalti sau cu tine insuti.”

Directioneaza-ti atentia catre lucrurile bune din viata ta

Cultiva un sentiment de satisfactie ori de cate ori poti. Chiar si atunci cand simti ca totul in jurul tau e un haos si nu primesti iubirea, respectul, sau salariul pe care-l meriti, detaseaza-te putin si identifica acele cateva lucruri bune din viata ta, ne sfatuieste Nelson. “Deseori, bunatatea inseamna doar sa te opresti din mers si sa constientizezi ce ai,” spune ea.

Este bine sa fii recunoscator pentru binecuvantari nedefinite ca iubire sau sanatate, insa ajuta mai mult sa-ti faci o lista de lucruri mai concrete, pe care de regula le treci cu vederea, cum ar fi apa curata, haine groase, chiar si capacitatea de a citi aceste cuvinte.

Nelson numeste identificarea si recunoasterea acestor daruri fundamentale “angajamentul radical de a nu lua nimic ca si cum ti s-ar cuveni.”Cand simti ca viata este plina de daruri, este mai usor sa fii generos – si eviti sa cazi in capcana mentalitatii „nu am”.

Recunoaste diferenta dintre obligatii si oportunitati

Cei mai multi dintre noi au agende, calendare si alte instrumente ca sa ne ajute sa ne mentinem in grafic. Din pacate, goana de a bifa tot ce avem pe agenda poate deveni mai importanta decat interactiunea cu oamenii.

“Multi oameni sunt atat de prinsi in agendele lor zilnice incat ajung sa trateze oamenii fie ca pe obstacole care le stau in cale, fie ca mijloace care ii ajuta sa-si atinga un tel,” spune Fredrickson. “De ce sa nu incetinim ritmul si sa incercam sa petrecem cu adevarat timp cu cineva? Ne facem si noua insine, dar si celeilalte persoane o favoare.”

Sa fii cu adevarat prezent cand esti in compania altor persoane – fara sa-ti verifici telefonul, fara sa te repezi sa le dai sfaturi cand abia incep sa-ti povesteasca problemele lor, fara sa iti stabilesti iesiri cu altii in timp ce esti cu ei — poate avea profunde efecte, adauga Goldstein.

El relateaza o intamplare povestita de una dintre studentele sale de la seminariile de constientizare. La o cina cu prietenii aceasta, in loc sa se gandeasca, asa cum facea de obicei, la ce avea sa faca mai tarziu, a inceput sa fie atenta la conversatie.

“Prietenii sai au simtit imediat acest lucru si s-au simtit recunoscatori,” spune el.
“Decizia ei a avut un impact atat de mare incat i-a facut pe toti sa fie mai amabili unul cu celalalt.
“Asta se intampla atunci cand alegem sa fim cu adevarat prezenti unul fata de celalalt. Ii inspiram si pe altii sa faca la fel.”
Respecta-i pe cei pe care ii ajuti

Sa fii generos cu cei nevoiasi este un gest frumos, insa conteaza si cum vezi gestul, spune Nelson. Ea crede ca actul de “a darui” este nobil, insa notiunea de “caritate” este limitativa in sine. Nu creaza nicio legatura cu cei pe care ii ajutam si ne pozitioneaza pe un nivel superior.

“Umilinta este un ingredient esential al bunatatii,” spune ea. “Cand esti bun pentru ca simti ca esti mai bun decat cei pe care ii ajuti si ca ei au nevoie de mila ta, atunci actul daruirii isi pierde din valoare.”

Indiferent de fapta in sine – te oferi sa gatesti la cantina saracilor, faci donatii la un adapost al oamenilor strazii, sau ajuti un prieten – este o mare diferenta intre a fi bun din respect si a fi bun pentru ca il consideri pe cel aflat in nevoie inferior si ca nu are nimic de oferit in schimb. “Mila stabileste o ierarhie,” spune Nelson. “Te face sa-ti proiectezi propriile nevoi asupra altora, nu sa le identifici pe ale lor.”

In schimb, spune ea, sa nu uitam ca suntem cu totii vulnerabili si avem cu totii nevoie de ajutor in felul nostru. Bunatatea actului de generozitate tasneste in toate directiile, inclusiv catre tine. Este bine sa daruiesti; cand daruiesti, primesti si tu ceva din interactiune.

Fii constient de efectul banilor

Asa cum arata Nelson, preocuparea pentru acumularea de bunuri materiale poate induce in mod inconstient o lipsa de bunatate. Si chiar si simplul fapt ca doar ne gandim la bani (ceea ce suntem incurajati sa facem si sa cheltuim tot mai multi) ne face sa devenim mai putin prietenosi.Intr-o serie fascinanta de experimente, cercetatorii au pus participantii dintr-un grup ai studiului sa se gandeasca la bani, aratandu-le fraze legate de avere, imagini cu poze cu bani, etc, in timp ce al doilea grup a privit imagini si mesaje neutre. Participantii directionati catre bani au manifestat doua tendinte foarte evidente: In primul rand, au devenit mai autonomi si mai putini predispusi sa ceara ajutor decat celalalt grup. In al doilea rand, au devenit mult mai putin dispusi sa ofere ajutor celor nevoiasi. De exemplu, in cadrul unui experiment un cercetator a trecut prin camera si a scapat intentionat mai multe creioane pe jos. Participantii directionati sa se gandeasca la bani au oferit mai putin ajutor, strangand mult mai putin creioane decat celalalt grup.

Pentru Nelson, depasirea influentei pe care banii o pot avea asupra comportamentului nostru inseamna constientizarea mentalitatii de a nu avea suficient de mult sau de multe. “Senzatia de a nu avea suficient de mult sau de multe este una foarte perfida,” spun ea, “si nu are nicio legatura cu implicarea si prezenta constienta.”

Din nou, constientizarea faptului ca ai tot ce-ti trebuie – chiar si atunci cand ai resurse modeste – este un instrument puternic in stabilirea unei mentalitati pline de bunatate si respect. Studii de stiinta comportamentala au aratat ca suntem in general mult mai predispusi sa ne purtam frumos cu persoane complet straine decat cu ce cei cu care traim si pe care ii vedem zi de zi.

Desi interactiunile pozitive sunt fundamentul unei stari de bine este bine sa incepi sa practici bunatatea acasa, pentru ca in primul rand este mai dificil sa fii plin de caldura si afectiune fata de cei pe care-i vezi zilnic — si care ne mai supara, ne plictisesc sau uneori ne trateaza fara respect. Daca acceptam asa o provocare, atunci cu siguranta vom creste.

“Cand ne gandim la bunatate, ne imaginam mereu niste fapte marete, dar nu trebuie sa ne inscriem in Corpul Pacii pentru a aduce mai multa compasiune in vietile noastre,” spune Nelson. “Incepe de acasa. Cum te porti cu cei alaturi de care traiesti?”

A fi bun este un mod de a fi, nu un scop in sine

In dorinta de a deveni mai buni, cu siguranta vom intampina multe provocari. Tot timpul se va gasi cineva care va merge mai incet in trafic sau care ne depasi pe partea gresita. La munca vor fi mereu barfe rautacioase si tot timpul vom vedea comentarii pline de manie, de rautate, afronturi personale. Si este normal sa fie asa.

“Este mai bine sa privim totul ca pe o aventura si nu ca pe un proiect care trebuie terminat,” spune Goldstein. “Incerci sa te aliniezi la un standard mai inalt de angajament personal fata de restul lumii si trebuie sa fii mai degajat cand faci asta. Daca esti prea serios si devii agresiv, inseamna ca nu esti pe drumul cel bun.”

O capcana in care multi oameni cad, dupa parerea lui Goldstein, este sa considere bunatatea un fel de reusita personala. Acest lucru da senzatia de capat de drum: ai facut ce trebuia, ai bifat si acum iti poti scoate „bunatatea” de pe agenda. O abordare mai potrivita, sugereaza el, este sa fim constienti de ceea ce se intampla cand ne indepartam de atitutdinea plina de bunatate si sa ne autodirectionam catre calea compasiunii. “Poti cultiva bunatatea” spune Goldstein, “invitandu-te cu amabilitate sa incepi din nou.”

Sursa PositivityResonance:Love 2.0