Reîncarnarea, un subiect tabu până acum ceva timp în urmă, a început să
fie din ce în ce mai dezbătută în cercurile academice din întreaga lume.
S-a observat că de fapt, ideea de viață după viață a fost o idee
prezentă încă din primele scrieri biblice, existând în trecut mai mulți
prelați care credeau în reîncarnare. Origene, Clement din Alexandria sau
Sfântul Ieremia au fost mari oameni din cadrul Bisericii care susțineau
existența reîncarnării. În ziua de azi, Biserica nu mai dezbate acest
aspect, lucrurile spirituale fiind ”bătute în cuie” printre marii preoți
creștini. Această misiune i-a revenit, în ziua de azi, științei. Și
deși, până de curând, știința nu a acordat o prea mare importanță
reîncarnării, de ceva timp, au apărut și oameni de știință ”descuiați”
la minte.
Surpriza a venit din partea marilor instituții academice care au acordat
sume considerabile de bani pentru cercetarea acestui aspect. A fost
studiat, în prealabil, fenomenul de moarte clinică. Informațiile
obținute din acest studiu au trimis inevitabil către studiul
reîncarnării. La aceasta s-a adăugat studiul biosferei și a
animalelor... mai ales asupra migrației animalelor. Întrebarea era...
cum știu generațiile de animale să găsească drumul spre zonele lor de
interes, fără să aibă vreun indicator care să-i îndrume. Acest studiu a
pus în dificultate oamenii de știință atunci când au observat felul cum
insectele migrau, pe parcursul mai multor generații, în zone precise ale
globului, fără să greșească deloc locația. Toate cercetările au trimis
către un punct comun, care ar putea să reprezinte o mare descoperire
pentru mediul academic - memoria ADN-ului.
Oamenii de știință știau că ADN-ul are memorie. Dar nu știau că această
memorie se transferă de la un individ la altul, după moartea celui
dintâi. Această descoperire, ignorată de mulți oameni de știință,
demonstrează că ADN-ul reprezentă nu numai un cod al vieții materiale ci
și o amprentă a Spiritului. Descoperirea a fost întărită și de
descoperirile din cadrul fizicii cuantice care au scos la iveală faptul
că formele de viață sunt brăzdate de zone energetice (chakre). Acest
fapt era cunoscut încă din vechime, dar de abia acum fizica cuantică l-a
aprobat printr-o descoperire proprie. Știindu-se faptul că energia nu
se pierde, fizicienii au presupus că existența acelor zone energetice nu
este afectată de moartea individului. Câmpurile energetice par să-și
continuie existența, într-un fel sau altul, și după moartea individului,
pentru ca mai apoi să se reconecteze la realitatea pe care de fapt o
susțin. Se pare că fără existența acestor câmpuri energetice, realitatea
nu există. Mai mult chiar, acele câmpuri energetice sunt influențate de
noi (nu mă refer doar la oameni, ci la toate viețuitoarele) prin
intermediul gândirii și a acțiunii. Astfel că, fiecare gând crează o
realitate distinctă. Acest fapt demonstrează existența realităților
multiple.
Toate aceste descoperiri nu numai că demonstrează existența
reîncarnării, dar ne arată că realitatea din care facem parte noi este
cu mult mai complexă decât credeam. O realitate pe care putem să o
stăpânim cu gândurile noastre și nu o facem. Rezultă că, dacă nu o
stăpânim noi, o stăpânesc alții... cine? Dacă ”alții” o stăpânesc,
înseamnă că pot stăpâni și fenomenul reîncarnării, logic, nuuu? Atunci
înseamnă că nu putem scăpa ușor din această realitate... trebuie să ne
eliberăm printr-un efort spiritual și fizic susținut.
-sursa- http://dimline.blogspot.com/
Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.
gabriella.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu