Drumul si Calea - Vindecarea neputintei ...

 Simt sa incep aceasta impartasire cu un MULTUMESC din strafundul fiintei mele catre tot ceea ce exista. Pe parcursul acestei calatori de re-intoarcere Acasa am inteles si am constientizat o serie de piese din puzzle-ul universal, dar tot timpul am avut sentimentul acolo in adancul meu ca ma invart in “jurul cozii”. Desi simteam ca esenta/adevarul este extrem de simplu imi placea sa ma joc de-a cautatul… de-a descoperitul … de-a cuceritorul.

          Astazi am realizat ca drumul pe care l-am parcurs este o calatorie pe care in mare parte am coordonat-o prin cine credeam ca sunt…. Care nu este altceva decat un cumul de maretie si neputinta in acelasi timp care se impletesc si curg impreuna.

          Multumesc fiecarei  clipe din cei 37 de ani petrecuti sub aceasta forma care m-au determinat sa inteleg si sa-mi inspire acum CALEA, ADEVARUL SI VIATA.

          Calea adevaratei vieti este dincolo de drumul pe care credem ca mergem si stim ce facem…  drumul pe care credem ca-l controlam… drumul care credem ca se cuvine… drumul creat prin maretia si neputinta noastra. Este dincolo de potentialul si friciile noastre umane.

    Pana-n 21 dec 2012 (in timp linear) tehnicile de orice fel (fizice/ mentale/ energetice) erau instrumentele ajutatoare prin care se depaseau anumite obstacole la nivel de corp fizic/mental/emotional.  

Acum, in martie 2014, Mama Pamant este deja infuzata de energiile iubirii neconditionate adica de frecventele energetice care pot sustine Calea Christica… Calea Eu cu Tatal una sunt… Calea manifestarii constiente a Sursei din fiinta noastra (care isi are lacasul in interiorul corpului nostru fizic si dincolo de acesta).

     Cu alte cuvinte, traim vremuri in care vindecarea are linie directa cu Sursa/Creatorul/Dumnezeu. Ceea ce inseamna ca oriunde ar fi dezechilibrul, fie el pe corpul fizic/metal/emotional/energetic sau chiar in lumea exterioara (in material prin lipsuri sau in relationarea cu ceilalti  gen familie/prieteni/colegi etc), vindecarea este aceeasi, deoarece dincolo de forma dezechilibrului cauza este aceeasi si poarta numele de Neputinta. 

      

         Neputinta este manifestarea fricii (orice forma ar lua aceasta) care ne separa de maretia interioara… de Sursa care ne sustine Viata in adevarul ei. Adica in abundenta si bucurie.

        Odata ce s-a instalat neputinta, pe orice nisa a vietii noastre, se naste suferinta care are darul de a se extinde usor usor pe tot mai multe din aspectele vietii fizice, incetiosandu-ne lumina interioara si automat legatura cu Sursa din noi… cu intuitia si simturile din spatele gandurilor.

      Cu toate acestea Neputinta este Gardianul dintre lumi si de indata ce o percepem ca pe o stare care nu ne apartine cu adevarat, fiind doar o forma prin care sa vedem cine nu suntem, deschidem calea adevaratei vieti in conexiune constienta cu Sursa interioara...  predandu-ne acesteia. 

        Acceptarea neputintei proprii prin care cream limitele in noi si-n viata noastra este poarta ce se deschide catre Dumnezeul interior, iar permiterea ca totul sa fie exact asa cum este ne elibereaza de neputinta, putandu-ne astfel abandona in maretia care suntem.

          Si aici incepe viata cu adevarat!  

      Ma dau din Calea mea si permit ca Viata sa mi se reveleze si sa ma surprinda in abundenta si bucurie.

-SURSA -http://tevezi.blogspot.ro/- 

I  

Inchei cu Trebuie sa Traiesc.

gabriella.