Dragilor, aici, pe planeta
Pamant, voi experimentati energiile negative, lipsa iubirii, blocajele,
limitele, iluziile, programarile si neajunsurile unei vieti, al carei scenariu
a fost atent ales de catre voi, pentru ca ati considerat ca aveti nevoie de
aceasta experienta. Pentru a face ca “jocul “sa fie palpitant v-ati sters
amitirea faptului ca sunteti veniti din sfere inalte. Pentru voi marea
provocare a acestui joc este sa va redescoperiti lumina si stralucirea inimilor,
care este IUBIREA.
Aud pe foarte multi in
jurul meu ca a ierta sau a iubi in general, este o slabiciune, care te scoate
din randul celor care triumfa, care sunt puternici, care razbesc in viata asta
dura. Respect punctul de vedere al fiecaruia, si, ca de fiecare data, vorbesc
din proprie experienta. Mergand pe firul acestei idei preconcepute, indraznesc
sa spun ca perceptia pe care tocmai ati citit-o, este 100% eronata. Din contra,
indraznesc de asemenea sa afirm ca, problemele care se isca si care au la baza
incapacitatea de a ierta, au drept tinta propria persoana. Noi suntem oglinda
lumii in care traim; voi explica un principiu de baza, care se refera la
manifestare, si anume, ceea ce dam, aia primim. Din exterior se arata in permanenta “buba” sau “ boala” de
care suferi.
Pentru ca in primul rand,
nu suntem constienti ca iertarea incepe cu propria persoana. Traim intr-o lume
care este oglinda noastra, ea ne arata exact cine suntem, ce probleme avem si
cum le putem rezolva. Nu pot sa-l iert pe X sau pe Y, din diverse motive.
Timpul trece si nu suntem constienti ca iertarea este in esenta ELIBERARE.
Bine, daca tu alegi sa nu ierti, vei trai cu acesta energie, care iti va
reaminti ca te tii “pe pozitie” de fiecare data cand drumul tau se
intersecteaza cu obiectui neiertarii tale. Eu iert, dar astept ca si celalalt
sa ierte, sa fie o iertare reciproca. Cu iertarea dragilor, nu suntem la piata,
aici nu se negociaza, este iertare, sau nu este. Daca am merge pe principiul
acestei logici, adica sa iert daca si celalalt ma iarta, sa iubesc, daca si
celalat ma iubeste, ne invartim in jurul cozii precum cainele. De-a lungul
anilor, am fost invatati sa cerem ceva in schimb pentru ceea ce oferim. Inima
care este iubire, nu cere nimic in schimb, inima nu judeca, esenta ei este
iubirea.
Universul va pune in
miscare mecanismele prin care incearca sa te faca constient/constienta de “problema” de care nu poti sa treci. Iertarea
deblocheaza, usureaza, elibereaza, este balsamul plin de prospetime pentru
murdaria interioara, pentru “ranile” sufletului de care majoritatea oamenilor nu
este constienta. Din punctul meu de
vedere, absolut toate problemele sunt o iluzie. De ce cred asta? Deoarece nu
exista “ problema” care nu poate sa fie rezolvata. Abordarea problemelor
trebuie facuta din toate punctele de vedere. Majoritatea actioneaza mereu
(vorbesc din experienta) asupra efectelor, ci nu asupra cauzei/cauzelor care a
generat respectivele probleme. Problemele sunt rezolvate doar daca actionam cu
intelegere, dialog, respect, lumina si iubire. Aceste “ingrediente magice”
dizolva problemele din start. Bine, nu ne mai amintim cine suntem, insa
intotdeauna exista o portita de iesire, daca alegem sa fim atenti la tot ceea
ce ni se intampla si arata, in clipele petrecute in aceasta sublima calatorie
prin necunoscut.
O femeie se casatoreste
din dragoste cu alesul inimii ei. In decurs de 3-4 ani, viata lor de cuplu este
“ in al noualea cer”, insa la un moment dat, Universul aplica legile, si acest
cuplu fericit, incepe sa aiba probleme. Apar infidelitatile unuia dintre ei,
reprosurile, scandaluri, certuri, nervi, anxietate, si foarte multa energie
negativa este eliberata. Sotia reproseaza sotului ca nu o mai iubeste, sotul
reproseaza sotiei ca s-a ingrasat si ca nu-i mai place ce gateste, nu-i mai
place ca nu mai este atenta cu el si exemplele pot curge la nesfarsit. Atentie:
a venit vremea sa experimentati ce v-ati ales!!! Deci cu alte cuvinte, cuplul
de indragostiti se iubeau, dar dintr-o data, au considerat ca dragostea este
trecatoare. S-a iubit “cuplul” acesta vreodata? S-au inteles la un numitor
comun, iar cand acest numitor comun a disparut, s-a evaporat cu totul
“iubirea”. Aveti in fata rodul a ceea ce ati dorit sa experimentati. Bine,
bine, dar cum iesim din impas? Ce trebuie sa facem mai concret? Analiza!
Analizati totul!
Glasul egoului nu va va da
pace, pana ce “verdictul” nu va fi conform cu ceea ce intelege el ca este in
regula. Unde este esenta ta? Unde este lumina ta? Si totul pleaca de la faptul ca iertarea e un
subiect pe care altul trebuie sa-l aplice, si de fiecare data - “nu eu sunt de
vina”. Mereu va fi un deget ridicat care sa arate pe altcineva, insa nu si pe
noi insine. Suntem cum s-ar zice “de pus la rana”. Si totusi, de ce nu iesim
din impas? De ce ma afund mai tare in prapastie? Wow, daca m-am intrebat asta,
am rezolvat jumatate din “ problema”! Universul iti zice, iti arata pe diferite
cai, problema. Hai Popescule, la treaba! Asa, se pare ca si Ioneasca e in
aceiasi oala.
Este timpul ca oglinda
lumii sa iti scoata, sa iti arate, ceea ce esti pe interior. Folosesc cuvantul
mizerie, deoarece la nivel subtil aceste energii, chiar asta sunt; energii de
joasa frecventa, energii dense, grele, care iti creeaza perceptia de neliniste,
dezechilibru, disconfort. Revenind la exemplu dat, sotul ii arata sotiei ce este
pe interior si invers, si vor face ambii tot ce le sta “ in putinta” sa scoata
mizeria unul din celalalt. Aici intra in rol egoul fiecaruia, care le creeaza
falsa impresie ca fiecare are dreptate
in felul lui. De aici pot aparea tot felul de afirmatii: dar ce… eu sunt mai prost/proasta, mai fraiera/fraier, ce eu sunt carpa
lui/ ei de sters pe jos, eu am iertat, sa ierte si ea…etc. Pe bune?! Se ajunge la divorturi, crime si multe alte
manifestari ale diverselor situatii care au ca rezultat incapacitatea de a
intelege. Lasati judecata la o parte. Judecata apare atunci cand mintea noastra
crede ca dreptatea este doar a ei.
Va cunoasteti pe voi
insiva?
Analiza
Ionescu s-a analizat
profund si a inceput sa faca experimente, a incercat sa faca si altceva, sa
priveasca dintr-un alt unghi problema si a constatat ca “problema” a disparut.
Popeasca se aproprie cu speranta ca va primi raspunsul la problema ei. Ionescu
ii povesteste ca el a rezolvat asa - zis-a problema foarte simplu, si anume,
s-a analizat profund si a constatat ca de fapt neiertarea era a lui. A iertat
si totul s-a rezolvat ca prin “minune”. Un adevarat miracol!
Cand alegem sa pastram in
interiorul nostru aceste energii, este ca si cum am avea un bagaj care ne
impovareaza, un bagaj de care nu avem nevoie. Este importanta, in sine, doar
experienta. Cand am obtinut aceasta experienta, fie ea si “urata”, este necesar
sa ne lepadam de acest bagaj inutil. Este mizerie energetica, care va blocheaza
in a va descoperi lumina si esenta voastra. Cand alegem sa iertam, de fapt,
intelegem procesul in care ne aflam, devenim constienti de cheia care deschide
adevarul divin din interiorul nostru.
Veti constata la un moment
dat, ca iertarea v-a adus intelepciune si a facut lumina in interiorul vostru.
Vai, dar naiv/a, am fost sa cred ca problema este altcineva, cand de fapt, eu
eram “problema”. Universul ce-a facut? Ti-a pus in cale exact “uneltele” care
sa te ajute sa aduci la indeplinire ceea ce ti-ai propus. Lumea reprezinta
punerea in scena a rolurilor noastre. Este ocazia perfecta in a juca rolul ales
in acest nesfarsit izvor nesecat de scenarii. Viata este scenariul vostru,
scenariul pe care il scrieti minut de minut, clipa de clipa, constient sau
inconstient, in cautarea stralucirii din care ati “coborat”( in incercarea de a va reaminti ca
in esenta sunteti IUBIRE).
Este necesar sa priviti
tot ceea ce detineti, in momentul in care gaseste cale catre a fi eliberat.
Iese la suprafata, ura fata de cineva, invidia fata de altcineva, nu-i nicio
problema. Aceste energii au fost stocate de voi inconstient, va faceau rau, va
opreau evolutia, constientizati-le, analizati-le si apoi eliberati-va de ele.
Eliberati aceste haine urate, aceste “carpe” inutile care va acopereau esenta
voastra de lumina. Imbracati haina Luminii, topiti-va in Iubirea Creatorului,
asa cum apa se uneste picatura cu picatura, formand intregul, Oceanul. Voi
sunteti flori, cristale ale caror stralucire a fost eclipsata in mod
intentionat. Redescoperiti esenta, acesta-i jocul ce este necesar a fi inchis.
Unii dintre voi sunteti
AICI si ACUM pentru a va depasi limitele, incercati sa intelegeti ca pastrarea
energiilor negative in voi , nu va ofera evolutie, veti ramane mereu in aceiasi
intelegere limitata, veti face sau veti actiona mereu ghidati de programari
subliminale si de ceea ce “ majoritatea face”. Iesiti din rand, viata nu este
ceva tras la indigo, care sa fie traita dupa sabloane de gandire general acceptate.
Daca sabloanele prin care intelegeti voi sa va traiti viata, va ofera numai
nefericire, intristare, si neajuns, schimbati ceva. Intotdeauna puterea este in voi, iertarea
este in voi, intelegerea este in voi.
-sursa-http://scanteiadivina2014.blogspot.ro/-
Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu