În
primul rând să reţinem acele caracteristici care aseamănă sau
diferenţiază canalele şi corzile din acest univers, ca să înţelegem în
profunzime această parte a structurilor lumii în care trăim.
1. Discutăm despre asemenea structuri cu formă tubulară care:
– sunt create: corzile create din energie fundamentală, de către creatorii de universuri;
– sunt
constituite: corzi şi canale constituite deopotrivă prin întrupări ale
spiritelor aflate în evoluţii, prin puterea radiaţiei spirituale totală a
popoarelor spirituale aflate în întrupări comune şi întrupări
individuale.
2. Ambele pot face parte din categoria macrostructurilor universice:
– marile corzi energetice create;
– corzi
şi canale eterice stelare şi planetare – părţi ale corporalităţii de
întrupare ale stelelor şi planetelor, constituite prin puterea radiantă a
spiritelor întrupate. Chiar dacă discutăm despre canale scurte şi
subţiri, ele sunt aşa doar comparativ cu canalele uriaşe: şi ca grosime,
şi ca lungime (canalele transcontinentale).
Dacă
gândim la microcosmos, cel puţin în zona universului în care se află
galaxia noastră, întâlnim numai canale constituite prin întrupări.
Marile corzi create asigură prin funcţiunile lor existenţa şi
funcţiunile tuturor structurilor la nivel de microcosmos.
3.
Diferenţa dintre corzi şi canale, atunci când ele fac parte din
structuri corporale constituite prin radiaţia întrupărilor comune:
–
corzile sunt formate din canale interioare concentrice care au nivele
diferite de vibraţie: căci prin ele se asigură o circulaţie a fluxurilor
energo-materiale cu vibraţii foarte diferite, necesare stelelor şi
planetelor cu biosistemele lor, întrucât stelele şi planetele din
interiorul galaxiilor au vibraţii foarte diferite, cu biosisteme formate
din întrupaţi care au la rândul lor vibraţii foarte diferite. Toate
sunt aprovizionate cu toate felurile de fluxuri, vehiculate prin corzi
care întreţin astfel viaţa şi manifestarea tuturor spiritelor
întrupate.
–
canalele au în interiorul lor alte canale interioare de multe feluri:
concentrice, alăturate, mixte (şi concentrice, şi alăturate) care şi ele
au vibraţii diferite, dar spre deosebire de corzi, vibraţiile canalelor
fac parte toate din acelaşi nivel de vibraţie, fiind toate pe subnivele
de vibraţie ale aceluiaşi nivel general al corpului de care aparţin:
eteric, astral, mental, cauzal şi diverse spirituale: indiferent dacă
este vorba despre structurile stelelor şi planetelor sau structurile
corpurilor vieţuitoarelor lor.
Iar aici avem de discutat câteva aspecte care trebuiesc bine înţelese:
1.
Discutând despre manşonul care susţine energetic partea fizică a
planetei – pământoasă cu conexele: lichide şi gaze – este formată din
canale cu vibraţii care aparţin, toate fără excepţie, nivelului care
vitalizează absolut toate vieţuitoarele planetei. Aşadar canalele
acestui manşon sunt numai eterice (corpul dublu eteric sau vital susţine
pe cel fizic în toate cazurile întrupaţilor din biosistemul fizic
pământean), aşa cum scriam mai sus.
2. Tot
canale eterice susţin şi structurile astrale ale manşonului care
adăposteşte în interiorul lui spaţiile astrale de autostabilizare
vibraţională, corpurile noastre astrale fiind inserate în sistemul
corporal pe corpul dublu-eteric, astfel încât manşonul are baza
existenţială a spaţiilor de autostabilizare vibraţională ca fiind ceva
foarte obişnuit pentru corpul astral. În plus manşonul acesta, fiind tot
eteric, susţine radiant o vibraţie echilibrată pentru toate
vieţuitoarele planetare, indiferent de perioada planetară în care îşi
desfăşoară manifestările fizice (noapte sau zi).
3.
Marile canale eterice ale manşonului cu partea fizică nu au numai rolul
de stabilizare parţială vibraţională a vieţuitoarelor ci, prin canalele
lor interioare cu vibraţii pe subnivele foarte înalte, mai înalte decât
vibraţia corpurilor eterice ale vieţuitoarelor, întreţin radiant,
puternic radiant, o vibraţie permanent echilibrată pentru toate
vieţuitoarele, în starea lor de trezie, în manifestarea lor curentă
(indiferent când se desfăşoară aceasta, noapte sau zi). Canalele foarte
groase, prin ele înseşi, nu numai prin celulele de stabilizare
vibraţională, au în interiorul lor cu o vibraţie foarte înaltă,
apropiată de minimul nivelului astral corespunzător planetei noastre –
adică: o vibraţie care la rândul ei stabilizează corpul dublu-eteric,
suficient ca să ofere confortul optim (sau apropiat de cel optim), până
la starea de somn = desprinderea parţială a corpului astral şi
deplasarea lui spre spaţiul astral propriu de autostabilizare
vibraţională, unde îşi recuperează vibraţia pierdută în timpul
activităţilor fizice; la întoarcere, la reintegrarea totală în sistemul
corporal, se răspândeşte automat vibraţia optimă şi către corpul
dublu-eteric şi corpul fizic (despre care spunem că se odihneşte).
Să
reţinem însă faptul că fiecare corp din sistemul corporal ale
vieţuitoarelor – adică întrupaţi independenţi – are o bază de fibre =
canale de fapt, a căror vibraţie este proprie corpului de care aparţin.
Întreg sistemul corporal este format din corpuri aflate pe nivele de
vibraţie diferite, aşa cum ştim acum. În interiorul fiecărui corp în
parte, toate canalele (fibrele) au vibraţii din nivelul corpului de care
aparţin:
– corpul astral: canale + plexuri + alte structuri care fac parte din acelaşi nivel vibraţional, astral;
– corpul mental: canale + plexuri + alte structuri care fac parte din nivelul vibraţional mental;
– celelalte corpuri: le socotim pe baza aceluiaşi principiu vibraţional.
Aşadar
structurile în majoritatea lor aparţin de acelaşi nivel vibraţional, al
corpului – dar fiecare corp în parte are şi structuri care facilitează
circulaţia fluxurilor energo-materiale de la un corp superior ca
vibraţie către celelalte corpuri din sistem, cu vibraţie mai joasă. În
acest fel se asigură şi stabilitatea vibraţională a corpurilor din
sistem, fiecare nivel fiind susţinut de nivelele superioare, se asigură
şi o energizare cu energii care, chiar dacă nu intră în corpuri – căci
nu au vibraţia necesară corpului pe care îl străbat, dar ele răspândesc
la trecere prin plexuri energie radiantă în tot corpul pe care îl
străbat, o energie răspândită de toate filamentele în circulaţia lor
prin univers, prin spaţiile pe care le străbat. Este ca un nor energetic
cu vibraţie înaltă, care participă astfel la susţinerea energetică a
întregului sistem corporal şi a fiecărui corp în parte.
O altă temă de discuţie este legată de confuziile care se fac între corzi (cordoane) şi canale. Cele mai frecvente sunt:
–
confuzia dintre „cordonul de argint” şi partea din canalul de destin
(protector, creat de ajutătorii avansaţi de destin) corespunzătoare
corpului astral. Fiecare corp este încasetat într-o structură, o
despărţitură interioară a canalului central de destin, creată tot din
energie fundamentală care oferă, prin funcţionarea ei, impuls de
desprindere şi propulsarea corpului astral către exteriorul sistemului
corporal: pentru spiritele care nu au obişnuinţa de a-şi coordona
singure corpul astral înafara sistemului corporal, impulsul este
puternic spre spaţiul propriu de autostabilizare vibraţională, iar
pentru cei care au experienţa de a-şi coordona orice mişcare, a oricărui
corp, acest impuls funcţionează doar în caz de oboseală, de pierdere
masivă a vibraţiei la nivelele corpului astral, corpului mental,
corpului dublu-eteric şi corpului fizic. Dacă nu există un astfel de
grad înaintat de oboseală, spiritul pleacă spre călătorie astrală pentru
studiu personal, până când se instalează oboseala şi corpul astral se
lasă atras de spaţiul propriu de autostabilizare vibraţională. Aşadar
„coarda de argint” nu este o coardă şi nu este vizibilă decât în anumite
situaţii (legate de vibraţia generală a tuturor straturilor corpului
astral);
–
confuzia legată de „corzile” din mijlocul plexurilor corpurile fluidice:
apectul este de „coardă” – ceva lung şi subţire – dar este vorba tot
despre un canal al plexului, aşa cum „petalele lotusului” sunt de fapt
canale alăturate, ca petalele unei flori.
Practic, după cum vedem, corpurile noastre fluidice nu au corzi, ci numai canale şi acest lucru este bine de reţinut.
Să
reţinem şi faptul că toate corzile macro-structurilor de natura
întrupărilor, nu au celule de stabilizare vibraţională, dar au noduri.
Celulele de stabilizare vibraţională ale canalelor sunt de fapt nişte
începuturi de noduri care nu se pot dezvolta datorită faptului că
spiritele atât de multe câte sunt la întrupare nu se pot armoniza, cele
ale stelelor cu cele ale planetelor. Pe corzi, în momentele creării
nucleelor, se acumulează puteri radiante mari pe distanţe relativ scurte
pentru un grup de popoare de spirite, ceea ce conduce la răspândirea
puterilor radiante în jurul nucleului dând naştere la manşoane. În cazul
canalelor manşoanelor, strâns împletite între ele, forţele sunt
puternice, dar nu se pot sincroniza total radiaţiile stelare cu cele
planetare, de aceea canalele nu pot avea noduri – ci doar structuri mai
puţin dezvoltate – întărituri la exterior cu structuri foarte dense la
interior.
Iată
aşadar câteva astfel de efecte, mai mult sau mai puţin vizibile, ale
respiraţiei popoarelor de spirite întrupate. Dar şi corzile create au
structuri interioare complexe, aşa cum am discutat în studiile
anterioare, pe care eu personal nu am putut să le studiez încă în
detaliu.
-sursa-http://www.bucuria-cunoasterii.ro
Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.
gabriella.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu