Astfel, iubim oricum partial si de fapt...nu stim ce si de ce iubim.Scriu aceste rinduri datorita acelui trend care se vrea iubire de SINE,dar pare mai degraba iubirea pesonajului si exacerbarea egoului.
Traiesc si cunosc iubirea la toate nivelele,cea senzoriala,cea
psihologica,cea energetica,sentimental afectiva.magica si mistica pina la a trai chiar momente de impersonal,in unitate cu TOT cea ce ESTE.
Cred ca sunt infinite alte forme de manifestare a iubirii pentru care..nu avem senzori si capacitate de perceptie la nivelul actual.Revenind la ceea ce putem percepe,felul in care alegem sa ne exacerbam egoul spiritualistic confundind cea ce este autentic,vertical,traibil de sus pina jos cu..satisfacerea dorintelor,inchiderea si individualismul,orgoliul fiintei evoluate etc.este motivatia mea in a scrie aceste rinduri.
Ce iubim de fapt?Personajul care este un camuflaj efemer creat si intretinut strict din motive de adaptare si supravietuire?Personajul este rol sau mai multe roluri,dar sensul experientei prin roluri este dincolo de scena.
Iubim forma noastra umana,cu simturi si perceptie senzoriala,care ne pisca,excita,misca si mobilizeaza in..diverse alte forme?
Iubim marea si mica scena reprezentata de mintea noastra si capacitatea de perceptie,intelegere si acceptare?
Sau iubim..acea esenta care leaga totul in TOT? O intrebare minunata a aparut perioada asta:ce trebuie sa faci ca sa fi fericit?Si am completat eu cu ce trebuie sa faci ca sa...fii iubire?
Iar raspunsul a aparut spontan si era incarcat de seninatate,armonie,adevar si bucurie simpla,curata:NIMIC.Este extraordinar sa faci nimic,sa te opresti.Este minunat sa stii ca TOTUl este dincolo de forme,dincolo de orice forma.
Autenticul si fiinta noastra REALA,nu are forma sau are toate formele,transcedenta este sinonima cu acea unica constanta din univers:schimbarea.Partea fara de forma ramine neschimbata iar in jurul ei toate formele se schimba mereu,in ciuda aparentei de continuitate.
Eu..am imbatrinit putin fizic si forma s-a schimbat,dar o alta forma din interior este mai vie si mai dinamica decit acum 10 ani de ex.o alta forma mentala de data asta este matura si inteleapta in mijlocul haosului mental in continua schimbare,si totusi,acea parte de dincolo de forme,fiinta reala care sunt,este aceeasi,neschimbata,eterna si imuabila,dincolo de forme,de minte,de personajele care au murit si au inviat inauntru si in afara.
Ce sa iubesc,forme si personaje?Tipare si sisteme de convingeri care s-au schimbat si se schimba?Dorinte fizice,materiale,sociale si conjuncturale?Sau sa iubesc acea parte care sustine toate acestea si este..dincolo de ele?
Sunt si un personaj fizic,cu dorinte fizice(si mental\emotionale),cu ginduri fizice intr o lume fizica,care se exprima fizic in si prin simturile mele...fizice:).
Dar ceea ce tine toata forma si materia aceasta la un loc,exprimata fizic,este un ceva profund si total nefizic,un ceva autentic care naste spontan seninatatea si pacea inimii si a mintii,de acolo imi vine iubirea,ca o stare de fond si care acolo se indreapta.trecind sau nu prin forme. Iubirea de SINE,cu S mare,nu are nici o treaba cu satisfacerea egoului si personajului efemer,este un nivel de atins si o stare de fond.traita doar in prezent si intotdeauna..dincolo de orice forma,fizica,mentala,senzoriala,psihologica,energetica,chiar si spirituala.
IUBIM pentru ca SUNTEM.
IUBIM..pur si simplu
IUBIM..pentru ca este REAL si AUTENTIC
IUBIM.
-sursa- http://triunitate.blogspot.com/
gabriella.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu