Atacul de panică...

Atacurile de panică sunt episoade neaşteptate de frică şi anxietate, care determină simptome precum creşterea ritmului cardiac, îngreunarea respiratiei. Atacurile de panică provoacă un stres copleşitor, care e mai mare decât ar declanşa acea situaţie în mod obisnuit. Oamenii care au atacuri de panică se simt ca şi cum ar trăi un infarct sau  îşi pierd controlul gândurilor. De multe ori, aceste persoane caută asistenţă medicală de urgenţă pentru aceste simptome. Potrivit unor estimări, 30 la sută dintre adulţi trăiesc cel puţin un atac de panică pe parcursul vieţii.Atacurile de panică încep de multe ori dintr-o dată şi fără avertisment. Din momentul în care încep, ating punctul de maximă intensitate în 10 minute şi durează aproximativ 30 de minute. Totuşi, nu există două atacuri de panică la fel şi unii pacienţi au raportat atacuri de panică care au durat câteva ore sau chiar o zi întreagă. Atacurile de panică pot apărea oricând în timpul stării de veghe sau de somn şi o mare parte dintre pacienţi spun că atacurile de panică i-au trezit în timpul nopţii.

Deşi atacurile de panică sunt relativ asemănătoare între ele, pot avea loc în următoarele trei tipuri de situaţii, potrivit Asociaţiei Americane a Tulburărilor de Anxietate:
• Neaşteptate. Un atac de panică ce are loc fără avertisment şi fără motiv aparent.
• Situaţional. Un  atac de panică ce apare într-un set anume de circumstanţe. De exemplu, persoana manifestă simptomele când se află într-o mulţime de oameni.• Predispuse situaţional. Sunt situaţii în care persoana manifestă atacurile de panică şi altele în care nu se întâmplă acest lucru.Deşi atacurile de panică sunt înspăimântătoare pentru cei mai mulţi pacienţi, ele tind să fie inofensive. Mulţi oameni au doar unul sau două atacuri de panică pe tot parcursul vieţii. Totuşi, cei care au trecut prin atacuri de panică repetate pot fi diagnosticaţi cu tulburare de panică, care presupune, de obicei, cel puţin patru atacuri de panică pe lună. Pacienţii cu tulburare de panică ajung să evite situaţiile care tind să inducă atacurile. De exemplu, o persoană care a avut un atac de panică în timp ce conducea masina peste un pod, poate ajunge să evite toate podurile. Evitările pot conduce la izolare şi afectează negativ calitatea vieţii, la creşterea riscului de depresie, abuz de substanţe şi chiar suicid. Cei care suferă de atacuri de panică în mod regulat, au un risc crescut pentru a dezvolta agorafobie, ceea ce înseamnă incapacitatea de a se mişca dincolo de limitele confortabile (de exemplu, propria casă) din cauza anxietăţii crescute.
Opţiuni de tratament pentru atacul de panică

Pacienţii care au atacuri de panică au diferite optiuni de tratament. În cele mai multe cazuri, tratamentul eficient constă într-o combinaţie de psihoterapie şi medicaţie.

Psihoterapia cognitiv-comportamentală îi poate ajuta pe pacienţi să învete noi modalităţi de a face faţă atacurilor de panică atunci când au loc. Pacienţii învaţă să recunoască semnele unui atac de panică iminent şi cum să folosească tehnicile de respiraţie şi relaxare, pentru a reduce simptomele. Pot învăţa cum să schimbe felul în care gândesc despre atacurile de panică, într-un mod mai realist, şi să înţeleagă că sunt inofensive din punct de vedere medical. în plus, pacienţii pot fi expuşi repetat la stimulii care le cauzează anxietatea pentru a depăşi sursa fricii lor.

Dacă se optează pentru tratament medicamentos, cu antidepresive şi anxiolitice, acesta trebuie urmărit îndeaproape de specialist.
Cei mai mulţi pacienţi solicită psihoterapie de scurtă durată şi folosirea concomitentă a medicamentelor, pentru a învăţa să controleze atacurile de panică. Tratamentul potrivit reduce sau previne atacul de panică în proporţie de 70% până la 90 %, conform studiilor Asociaţiei Naţionale de Sănătate Mentală a Statelor Unite.-Sursa: http://yourtotalhealth.ivillage.com/-

  

Inchei cu Trebuie sa Traiesc.

gabriella.