CAUZELELE BOLILOR de Peter Deunov...

Vă voi vorbi astăzi despre un subiect practic: originea şi cauza tuturor bolilor care există în lume. Ce se ascunde în spatele fiecărei boli? Maladia, indiferent de caracterul ei, are la bază o cauză spirituală. Este o afirmaţie care nu are nevoie de dovezi; fiecare o poate verifica şi mulţi au simţit-o adesea pe propria lor piele.

Natura care a creat omul l-a dotat cu o mulţime de simţuri menite să-l protejeze.

Când a creat stomacul, sistemul respirator, sistemul nervos şi aşa mai departe, de fiecare dată a lăsat acolo un „controlor-inspector” însărcinat să vegheze asupra stării de sănătate şi asupra bunei funcţionări a acestora.

Cauza tuturor bolilor se află în gânduri. Gândurile sunt de două feluri: constructive şi distructive; unele dilatează vasele capilare, celelalte le contractă. Există gânduri care scad temperatura şi altele care o măresc. Creşterea temperaturii este periculoasă pentru om, dar şi mai periculoasă încă este scăderea ei. Omul are o temperatură normală, care este naturală; este plăcută şi confortabilă – aceasta este temperatura caracteristică stării de sănătate. Omul o pierde când se îmbolnăveşte.

Această căldură naturală este întreţinută de gânduri, care o menţin în limitele normale şi pozitivă şi care au puterea de a elimina boala.

În felul acesta omul poate suporta cu uşurinţă tot ceea ce i se întâmplă. Se spune despre o asemenea persoană că îndură cu eroism numeroasele neplăceri care o asaltează.

Când omul îşi pierde căldura normală, devine nervos, rău, invidios; îşi face griji pentru un fleac. Invidia dă naştere unor boli, frica — altora, beţia, pasiunile dezlănţuite – altora.

Trebuie să ducem o viaţă sănătoasă. Nu uitaţi că fiecare nelinişte, flecare angoasă are repercusiuni asupra stării de sănătate şi că această stare se va transmite mai multor generaţii. Fiul sau fiica voastră, care vă duce mai departe neamul, o va moşteni.

Fiecare gând anormal dă naştere unei dorinţe anormale, care conduce la o acţiune anormală. V-aţi dat vreodată seama de acest lucru? Dacă sunteţi, de pildă, un comerciant în pragul falimentului sau un angajat concediat care nu mai găseşte de lucru, vă poate veni ideea să vă aruncaţi de pe o stâncă. Vă întreb: de unde vă poate veni o asemenea idee? Cel care vrea să se arunce din vârful unei stânci ascultă inconştient de dorinţa de sinucidere resimţită de mai multe generaţii care l-au precedat. Dacă zece persoane dotate cu o voinţă fermă au avut ideea de a se arunca în gol şi dacă în ultimul moment renunţă, ultima, cea mai slabă dintre ele, va duce poate la bun sfârşit gestul fatal.

Hrana joacă un rol principal în menţinerea stării de sănătate. Hrana trebuie să fie naturală, simplă şi pură; nu trebuie să mâncăm orice şi, de asemenea, trebuie să mestecăm corect. În timpul mesei mintea trebuie fie ocupată cu gânduri pozitive de recunoştinţă. Dacă mâncaţi fără să simţiţi recunoştinţă, introduceţi deja în hrană o anumită otravă, care iasă urme nocive în sânge. Unele persoane nu duc o viaţă regulată şi, în felul acesta, şi-o scurtează.

Şi în cazul în care respirăm superficial, nelăsând să pătrundă în plămâni suficient aer, viaţa ne va fi mai scurtă. Se ştie foarte bine că longevitatea depinde de cantitatea de aer pur inhalată. Pe deasupra, există în natură un ritm care susţine viaţa şi acest ritm cosmic general poate provoca uneori pulsul neregulat, prea rapid sau prea lent, de care suferă unii. Energia electrică naturală este cea care determină contracţiile inimii şi circulaţia sângelui. Spuneţi cu uşurinţă că acestea se fac singure, dar nu este adevărat!

Anumite boli se pot descoperi prin examenul unghiilor, mai ales al petelor albe care apar adesea pe suprafaţa lor, ce demonstrează că sistemul nervos nu funcţionează cum trebuie şi vă anunţă că vă veţi îmbolnăvi. Aceste pete dezvăluie o stare anormală, absenţa controlului gândurilor şi sentimentelor. Pentru a le face să dispară, exerciţiile respiratorii sunt foarte utile.

Petele albe de pe unghii dezvăluie o tensiune anormală în subconştient.

Ele vor determina apariţia neregularităţii funcţiilor marelui simpatic şi a circulaţiei sanguine. Pentru a scăpa de aceste neplăceri, vă recomandăm:

1. Să încălziţi o găleată cu apă la soare într-o dimineaţă (înainte de prânz) de vară şi să vă stropiţi cu această apă în maniera unui duş. Ştergeţi-vă apoi, lăsând pielea puţin umedă. Îmbrăcaţi-vă şi beţi, cu înghiţituri mici, o cană sau două de apă caldă pentru a restabili căldura corpului;

2. Să vă expuneţi spatele razelor solare, o oră sau o oră şi jumătate, dimineaţa între orele şapte şi nouă, cu capul acoperit sau la umbră.
Lunile mai, iunie sau iulie sunt cele mai favorabile unei asemenea practici.

De trei ori pe zi trebuie să respiraţi de şase ori profund: dimineaţa devreme, apoi între orele unsprezece şi doisprezece şi, în sfârşit, seara, înainte de masă. La acest proces trebuie să participe şi mintea, adică trebuie să respiraţi conştient, concentraţi şi să simţiţi recunoştinţă pentru aerul pe care îl inspiraţi. Aceste exerciţii trebuie continuate până când petele de pe unghii au dispărut.

Se poate întâmpla ca o stare neurastenică să se datoreze unei frici anormale. Câteodată poate apărea o tumoră în abdomen sau în altă parte; nu vă temeţi, aceasta demonstrează că energia în exces s-a acumulat în acel loc şi trebuie acum dirijată în altă parte. Este bine să se stimuleze celulele sănătoase care înconjoară tumoarea, pentru a îndepărta ceea ce este de prisos, şi starea normală trebuie să se restabilească. Aceasta depinde de forţa gândurilor şi de o credinţă de nezdruncinat. Dacă nu există alte soluţii, se poate recurge la operaţie pentru îndepărtarea tumorii.

Toţi oamenii raţionali trebuie să ştie cum să trăiască, respectând o serie de reguli de igienă.

În primul rând, în zilele noastre oamenii se hrănesc într-o manieră ce lasă de dorit. Hrana uniformă, oricare ar fi, este întotdeauna dăunătoare şi acelaşi lucru este valabil pentru gânduri şi respiraţie.
Există, de asemenea, uniformitate în multe dorinţe. Monotonia apare imediat ce omul începe să ducă o viaţă anormală.

În natură există o diversitate eternă, o frumuseţe care se manifestă prin viaţă, flori, câmpuri, munţi. Uniformitatea se găseşte în deşert, unde totul este gol, lipsit de viaţă.
Oamenii se aşteaptă ca fericirea să le vină exact de unde nu le poate veni. Pentru a duce o viaţă normală le este necesară mai multă lumină. Când cineva gândeşte, simte, acţionează corect, se află în lumină.
Oricare ar fi boala de care suferiţi, începeţi prin a vă concentra şi încercaţi să determinaţi, cu ajutorul credinţei, dublată de inteligenţă, ce puteţi face pentru a vă trata şi a vă vindeca. Anemia, de pildă, poate fi provocată de o hrană anormală sau de o respiraţie incorectă ce nu permite un aflux de aer suficient pentru a oxigena cum trebuie sângele. Hrana este importantă, dar respiraţia este încă mai importantă.

Puteţi să vă „hrăniţi” cât doriţi cu aer, fără să cheltuiţi nimic, în vreme ce pentru a mânca trebuie să plătiţi. Oricine poate, cel puţin o dată pe săptămână, să plece în mijlocul naturii pentru a respira în mod conştient. Credeţi că o să vă pierdeţi timpul? Dar zece zile „pierdute” în timpul verii vă pot salva viaţa. Veţi obiecta de asemenea, că în aceste zece zile puteţi câştiga bani? Dar din această cauză va trebui mai apoi poate să cheltuiţi de cinci-şase ori mai mult pentru a vă trata! Adesea este preferabil să pierdem puţin înainte decât, mult, mai târziu.

Gândurile sunt foarte importante. Vă doare ceva şi vă spuneţi: „Am un punct dureros în spate sau în altă parte”. Aceste „puncte” sunt provocate de gânduri greşite; vasele capilare se contractă, acumulându-se astfel o anumită cantitate de energie electrică superficială în diferite organe. Energia aceasta disproporţionată, în momentul în care iese, creează aceste „puncte”.

Să fiţi recunoscători pentru această durere, deoarece vă indică faptul că trebuie să vă îngrijiţi; dacă nu aţi simţi aceste „puncte”, ar fi mai grav.

Când îmboldiţi un bou, acesta începe să tragă la jug; natura vă îmboldeşte pentru a vă face să deveniţi conştienţi. Unei femei i se anunţă, de pildă, că soţul ei a murit undeva în străinătate; ea plânge, se lamentează, este cuprinsă de disperare şi sfârşeşte prin a se îmbolnăvi. După zece zile însă i se spune că a fost o greşeală şi că soţul ei trăieşte.

Când vi se anunţă o asemenea veste, de ce nu-L întrebaţi pe Dumnezeu sau pe servitorii săi care este adevărul în loc să-l credeţi pe cutare sau pe cutare?

Florile constituie remedii în numeroase boli. Dumnezeu v-a înzestrat cu simţul mirosului pentru a vă servi de el. Garoafa vindecă anumite maladii nervoase, iar trandafirul, brânduşa şi ghiocelul – alte boli.

Toate florile au puterea de a tămădui anumite boli şi, în acelaşi timp, de a susţine şi consolida anumite calităţi ale omului. Vreţi să vă educaţi copilul şi să-l faceţi să fie mai rezistent?
Faceţi atunci o încercare: amenajaţi o mică grădină sau luaţi-vă nişte plante în ghivece. Dacă aveţi un copil nervos, puneţi-l să le stropească şi veţi vedea că în câţiva ani caracterul i se va schimba şi i se va modela.
Studiaţi florile, observaţi cum trebuie plantate şi îngrijite, vedeţi ce sol le prieşte.

Unii care se consideră credincioşi îşi vor spune: „N-avem nevoie de flori; nu trebuie să ne gândim decât la Dumnezeu!” Dar Dumnezeu este prezent în flori, aşa cum este prezent în arbori şi în izvoare…

Dumnezeu este prezent în viaţa pomului, a florilor, nu în forma lor. El este în râuri, în viaţa râurilor. Este în lumină, în viaţa luminii, pentru că lumina pe care a creat-o este ceva, iar viaţa care este în lumină este altceva.

Realitatea omului nu stă în forma lui, ci în viaţa care îl însufleţeşte. Aceasta trebuie să ne intereseze. Să vedem acum prin ce se distinge viaţa omului. Omul care are viaţă, care este sănătos, este cel în care predomină forţele organice vitale.

Întâlnirea cu un asemenea om îţi lasă o impresie plăcută în gânduri şi sentimente; este aducător de noroc şi când îţi intră în casă o binecuvântează. Acest lucru poate fi verificat. Dacă, dimpotrivă, îţi vine în vizită cineva care pare sănătos la suprafaţă, dar care este de fapt bolnav, îţi lasă o senzaţie de boală, de apăsare. O asemenea persoană nu se bucură de o sănătate bună; gândeşte, simte, acţionează incorect. Nu contează dacă îşi dă seama de acest lucru sau nu; stările ei de spirit, bolile ascunse creează în jurul său o atmosferă neplăcută.

Unii medici descoperă stările maladive printr-un examen al unghiilor. În ceea ce mă priveşte, nu mă interesează stările maladive; trebuie studiată starea normală a omului, aşa cum trebuie să fie. Mai există o ştiinţă al cărei obiect îl constituie stabilirea diagnosticului printr-un examen al ochilor, dar este de preferat să se studieze ochiul normal. Ochii sănătoşi denotă faptul că persoana duce o viaţă normală şi sănătoasă. Ce o să vedeţi la nişte ochi? Veţi vedea trei tipuri de lumină, de culori, înconjurate de un arc. Cu cât cineva este mai evoluat, cu atât sunt mai luminoase aceste culori.

Puteţi observa culorile din planul fizic, apoi pe cele din planul psihic, deja mai luminoase, şi, în sfârşit, pe cele din planul spiritual, cele mai strălucitoare.

Imediat ce încep să apară stările maladive, aceste trei game de culori se întunecă; la început prima, gama divină, apoi a doua şi, în final, a treia.

În acel moment boala devine evidentă: ochii îşi pierd strălucirea, devin terni, ceea ce este anormal.

Omul trebuie să prevadă anumite lucruri înainte de a se întâmpla şi să ia o serie de precauţii pentru a nu se îmbolnăvi. Anumite boli pot fi prevăzute cu douăzeci de ani înainte de a se declanşa. Trebuie să vegheaţi să vă menţineţi luminozitatea culorii ochilor; aceste culori reflectă calităţile pe care le aveţi.

Să nu vă pierdeţi niciodată încrederea în viaţă, în dragoste, în providenţă şi în înţelepciunea care există în lume. Să nu vă pierdeţi niciodată încrederea în adevăr, care aduce libertatea. Chiar şi adevărul posedă culori. În lumea divină există trei culori de bază: culoarea dragostei, cea mai frumoasă nuanţă de roşu ce există, culoarea înţelepciunii, cel mai frumos galben-auriu pe care l-aţi văzut vreodată, şi culoarea adevărului, cel mai frumos albastru existent. Aceste culori sunt reale şi dacă le vedeţi, veţi învia!

Dacă doriţi să vă recăpătaţi sănătatea, meditaţi asupra dragostei: a plantelor, a mineralelor, a sistemelor solare; dragostea se manifestă în diferitele fiinţe ale creaţiei şi, în sfârşit, există dragostea oamenilor. Este un subiect de meditaţie profitabil. Dar veţi zice: „De ce trebuie să mă gândesc la toate acestea? Şi, întâi de toate, ce poate să-mi aducă dragostea pentru plante?” Dacă sunteţi nervos şi iubiţi o plantă, aceasta va putea cu siguranţă să vă ajute. Vă sunt nervii prea întinşi şi aţi consultat în zadar diferiţi medici sau profesori? Căutaţi atunci la munte un stejar bătrân de două sau trei sute de ani; iubiţi-l şi rezemaţi-vă cu spatele de trunchiul lui, cerându-i: „Domnule profesor, ajutaţi-mă!“ Gândiţi-vă la nenumăratele furtuni prin care a trecut şi la serenitatea cu care a rezistat. Este suficient să vă rezemaţi de trei-patru ori de trunchiul lui pentru ca boala de care suferiţi să dispară în acelaşi fel în care zăpada se topeşte sub razele soarelui. Veţi iubi acest copac, îl veţi întreba cum a reuşit să trăiască atâta timp şi care sunt legile pe care le respectă; vă va răspunde atunci printr-o voce interioară.

Vă voi povesti o întâmplare pentru a vă face să înţelegeţi că plantele vorbesc. Un prieten de-al nostru, plimbându-se într-o grădină, s-a oprit în faţa unui măr. Şi-a rezemat spatele de trunchiul lui şi, gândindu-se că acesta i-ar putea vorbi, l-a întrebat, dar nu cu voce tare, ci în gând: „Cum îţi pot fi de folos?” A simţit o senzaţie interioară care i-a sugerat: „Mă jenează ceva la baza trunchiului, încearcă să îndepărtezi ce este acolo!” Prietenul nostru s-a aplecat şi a văzut o sârmă care

fusese probabil înfăşurată în jurul trunchiului mărului când acesta era tânăr şi care se înfundase în trunchi de-a lungul timpului. S-a dus să caute un cleşte şi a tăiat sârma, eliberând astfel copacul.

Vegetalele, care se află între minerale şi animale, trăiesc şi în oameni. În organismul uman există păduri întregi în miniatură. Cât timp avem grijă de ele, ne menţinem în formă.

Este important să ştiţi cum să vă trataţi.

De pildă, vă simţiţi febril şi constataţi că aveţi 40° C. Ce trebuie să faceţi? încercaţi unul din următoarele remedii: fie luaţi un purgativ, după care beţi una-două căni de apă caldă, fie fierbeţi câţiva cartofi în coajă; mâncaţi-i cât sunt încă fierbinţi, cu puţină sare, şi veţi constata după o jumătate de oră că temperatura v-a scăzut.

Aceasta nu vă va vindeca, ci vă va regla doar temperatura.

Este greşit să credeţi că un anumit medicament poate elimina boala; poate să vă ajute pe moment, dar ceea ce vindecă cu adevărat este aerul. Forţa întremătoare, prana, care există în aer, tratează şi vindecă. Lumina vindecă, la fel şi hrana, dar trebuie să ştiţi ce hrană să consumaţi. De pildă, consideraţi că alimentele bogate în grăsimi vă pot ajuta, dar câteodată avem nevoie numai de anumiţi produşi graşi. Este foarte important să nu vă pierdeţi stratul de grăsime. Se întâmplă ca pielea să fie prea uscată tocmai din cauza lipsei de grăsimi în organism, încercaţi deci să restabiliţi echilibrul.

Pielea uscată este o proastă conducătoare a forţelor vitale şi acest lucru tinde să demonstreze că viaţa vă va fi mai scurtă. Pielea trebuie să redevină catifelată şi acest lucru se poate realiza prin respiraţie. Puteţi s-o mai faceţi prin dragoste; dacă detestaţi pe cineva, vă scurtaţi viaţa, dar dacă vă împăcaţi cu persoana în cauză, v-o prelungiţi.

Dacă faceţi sacrificii şi tot ce este posibil pentru a-i ajuta pe oameni, veţi trăi multă vreme. Dacă fiul se ceartă cu tatăl şi gândurile acestuia din urmă sunt mai puternice, fiul va muri înainte de tată.

Dacă nu vă iubiţi mama, ea va muri prematur; dacă, dimpotrivă, ea nu vă iubeşte, nu veţi trăi prea mult.

Asemenea exemple s-ar putea înmulţi. Din punct de vedere al sănătăţii, aveţi deci un motiv în plus să vă iubiţi tatăl, mama, fratele, sora; gândurile lor, provocate de lipsa de afecţiune sau de ura pe care o simţiţi faţă de ei, ar putea, într-adevăr, să vă distrugă. Dacă urâţi pe cineva sau dacă cineva vă urăşte, puteţi încerca să vă

protejaţi prin rugăciuni sau formule, dar este de preferat să vă serviţi de iubire. Când vi se cere să vă iubiţi aproapele, motivul esenţial îl constituie preocuparea ca toată lumea să-şi regăsească sau să-şi păstreze sănătatea. Dacă soţul şi soţia se iubesc şi dacă copiii lor de asemenea se iubesc, nu se poate întâmpla nimic rău cu această familie, iar dacă totuşi se îmbolnăvesc, se vor vindeca cu uşurinţă. Dacă, dimpotrivă, membrii familiei nu se iubesc, dacă nu gândesc corect, dacă se hrănesc prost, boala se va instala în mod durabil în locuinţa lor.

Fiinţele spirituale trebuie să dea dovadă de o igienă riguroasă a gândurilor. Nimic din ceea ce se întâmplă nu trebuie să le tulbure. Dumnezeu a creat lumea pentru ca noi să ne instruim. Vrea să deştepte în noi gânduri clare, cumpănite şi sobre. Mâncaţi când vă este foame şi mereu cumpătat; nu mâncaţi dacă nu vă este foame. Fiţi activi. Dimineaţa faceţi câteva exerciţii. Spuneţi rugăciunea „Tatăl nostru” în timp ce respiraţi profund.

Mai întâi umpleţi-vă bine cu aer plămânii şi spuneţi: „Doamne, îţi mulţumesc că mi-ai dat acest aer”. Începeţi apoi să recitaţi rugăciunea, oprindu-vă după una-două fraze pentru o nouă inspiraţie profundă, şi continuaţi astfel până la sfârşit. Veţi obiecta: „Dar n-o să avem timp s-o recităm astfel!” Ei bine, dacă nu spuneţi rugăciunea, veţi chema medicul!

Aş dori acum să vă dau o reţetă: scrieţi citeţ cuvintele lui Iisus „Eu sunt calea, adevărul şi viaţa” pe o hârtie pergamentată.

Ardeţi-o apoi şi dizolvaţi cenuşa obţinută în 100 de grame de apă pe care o veţi bea, luând trei linguriţe dimineaţa, trei la prânz şi trei seara, până la epuizarea apei. Faceţi această încercare şi observaţi cum vă veţi simţi. Veţi spune că nu-i decât o altă superstiţie! Această reţetă poate avea însă o reacţie nulă sau contrară dacă o faceţi cu indiferenţă.

Orice aţi face trebuie făcut cu dragoste. Dacă credeţi cu tărie cuvintele unui prieten, ale tatălui, mamei sau ale oricui ar fi, care vă dă asigurări că vă veţi vindeca, şi aceştia vă vorbesc cu toată sinceritatea, vă veţi vindeca fără greş.

Există în natură principii care dau naştere unor reacţii contrare; de pildă, principiul iubirii dă naştere celui al urii. Acolo unde există credinţă vă lua naştere reacţia lipsei de credinţă. Speranţa va crea disperare, iar acolo unde există viaţă se va manifesta reacţia morţii. De ce se întâmplă astfel? O veţi înţelege într-o zi când veţi şti mai multe. Este un domeniu care nu vă poate aduce decât neplăceri dacă vă gândiţi la el fără a fi pregătiţi.

Ce cauză are durerea de cap? Vă doare capul când stomacul nu funcţionează cum trebuie. Iar atunci când creierul funcţionează prost, veţi suferi de stomac.

Pentru a vă vindeca de dureri de cap, trebuie să echilibraţi raporturile perturbate dintre partea anterioară şi posterioară a creierului. Partea anterioară a creierului este legată de intelect, iar cea posterioară, de sentimente. Dacă partea anterioară nu funcţionează normal, veţi avea dureri de cap. Dacă aveţi tulburări de stomac, acestea depind de creierul posterior. Dacă partea posterioară a creierului are o temperatură mai ridicată decât a celeilalte, apare o boală. Multe boli debutează prin creşterea temperaturii creierului posterior. Unul dintre centrii dragostei este situat chiar în partea din spate a capului.

Deseori oameni se îmbolnăvesc din dragoste, fiindcă se gândesc fără încetare la persoana iubită şi doresc să o dobândească. Natura nu ne permite niciodată să acaparăm ceea ce ne-a pus la dispoziţie; putem să ne servim de tot ceea ce ne dă, dar se opune să-l păstrăm pentru noi.

Dacă prin dragostea voastră tindeţi să dobândiţi ceea ce natura a creat, vă îndreptaţi spre o stare maladivă. Aveţi dreptul să iubiţi, dar nu într-o manieră abuziv posesivă.

Vă doare capul? Nu ştiţi să mâncaţi. Vă supără plămânii? Nu ştiţi să respiraţi. Aveţi probleme cu intelectul? Nu ştiţi să gândiţi. Atunci, îndreptaţi-vă!
Când vă treziţi dimineaţa, primul lucru pe care îl aveţi de făcut este să nu vă gândiţi la ceea ce vă preocupă.

Îndreptaţi-vă gândurile spre Dumnezeu. Începeţi prin a respira în mod conştient. Inspiraţi pe nara stângă, deoarece curenţii săi sunt lunari, purificatori; reţineţi aerul şi expiraţi prin nara dreaptă, apoi inspiraţi imediat prin aceasta din urmă, ai cărei curenţi sunt solari. Faceţi acest exerciţiu de trei ori pentru a stabili o bază favorabilă pentru sănătate. Atunci veţi reuşi să duceţi la bun sfârşit tot ceea ce v-aţi propus pentru ziua respectivă.

Primul lucru pe care Dumnezeu îl cere de la noi este să fim sănătoşi, să avem gânduri şi sentimente pure. Sentimentele depind de respiraţie şi de stomac.

Cel care suferă de afecţiuni ale stomacului nu poate acţiona în mod satisfăcător. Cel care suferă de plămâni nu poate iubi corect. Cel care nu gândeşte corect nu poate să dea glas adevărului. În felul acesta sunt legate între ele aceste elemente. Trebuie deci să vă corectaţi gândurile, sentimentele şi actele.

Gândirea, inima şi voinţa pot vindeca toate bolile; este cea mai sigură metodă. Încercaţi-o pentru a vă trata, oricare ar fi boala de care suferiţi. Dacă

trebuie neapărat să fiţi operat, aceasta să se întâmple doar în ultimă instanţă. Trebuie să învăţaţi să vă îngrijiţi, să vă acordaţi primul ajutor. Vă este frică, deoarece nu stăpâniţi boala. Fiecare maladie are propria ei cauză. Care este cauza ciumei? Nişte microbi care se reproduc foarte repede: în 24 de ore devin miliarde. Beţi cincisprezece căni de apă caldă pentru ca serul microbilor să se dizolve; vă veţi ameliora astfel calitatea sângelui şi într-un sânge pur microbii nu pot trăi. Sunt lucruri elementare şi trebuie să ştiţi ce să faceţi când vă îmbolnăviţi.Vă ofer aceste reguli, fiindcă foarte mulţi vin să mă vadă, plângându-mi-se că îi supără cutare şi cutare lucru, şi mă întreabă: „Ce trebuie să facem?” Gândiţi corect, introduceţi dragostea în sufletul vostru, eliminaţi gândurile şi sentimentele amare şi vă veţi recăpăta imediat sănătatea. Nu apreciez tipul de sănătate de care vă bucuraţi. Ştiţi ce plăcut este să vă simţiţi plini de viaţă, să fiţi gata să munciţi, să studiaţi, să fiţi dispuşi să faceţi orice, să emanaţi forţă, viaţă şi sănătate? Boala poate să vă atace, dar având o conştiinţă trează o puteţi înfrunta fără teamă.

Gândiţi bine, simţiţi bine, acţionaţi bine! Hrăniţi-vă corect, respiraţi profund!
Nu vă copleşiţi creierul cu gânduri inutile, care pot tulbura acest proces interior. Acestea sunt lucrurile pe care trebuie să le învăţaţi. În aceasta constă sănătatea.

Binecuvântat fie Domnul nostru!

-sursa- https://vindecatorul.wordpress.com/

Inchei cu Trebuie sa Traiesc.

gabriella.