Totalul afișărilor de pagină

14 apr. 2017

IERTAREA – calea catre fericire…

Cu toti trebuie sa practicam iertarea. Orice om care are o problema cu iubirea de sine prezinta un blocaj in acest domeniu.
Iertarea ne deschide inima in fata iubirii de sine.
Foarte multi oameni pastreaza ani la rand resentimentele in inimile lor, considerand ca ceea ce le-au facut ceilalti a fost si ramane de neiertat.
In realitate, resentimenele nu sunt altceva decat o inchisoare emotionala personala. In final oamenii raman cu dreptatea lor, dar nu se aleg niciodata cu fericirea.
Parca te aud spunand:
”Bine, dar nu stii ce mi-a facut cutare. Este de neiertat !”

Incapacitatea de a ierta este una dintre cele mai cumplite torturi pe care ne-o aplicam singuri.
Amaraciunea si resentimentele sunt ca si cum inghiti o lingurita de otrava in fiecare zi.
Ele sfarsesc prin a se acumula si prin a ne otravi. Este imposibil sa ne simtim sanatosi si liberi atunci cand ne cramponam de trecut.
De multe ori, incidentele pe care refuzam sa le iertam s-au petrecut cu foarte mult timp in urma. Este adevarat, cutare s-a purtat urat cu noi, dar asta s-a petrecut demult.
Alteori, ni se pare ca daca ii iertam pe cei care ne-au facut rau, le aprobam astfel comportamentul.
Una din cele mai mari lectii spirituale pe care ni le ofera viata este aceea ca orice om face ce stie mai bine in momentul respectiv, tinand cont de cunoasterea, intelegerea si luciditatea sa.
Invariabil, orice om care se comporta abuziv a fost abuzat in copilarie. Cu cat abuzul a fost mai mare, cu atat mai profunda este durerea sa interioara.
Nu vreau sa spun cu asta ca trebuie sa aprobam comportamentul abuziv, dar merita sa devenim constienti de durerea celor care ne abuzeaza, de dragul cresterii noastre spirituale.

S-a terminat. Incidentul care te-a ranit s-a petrecut cu mult timp in urma.
De aceea, detaseaza-te de el.
ACORDA-TI PERMISIUNEA DE A FI LIBER. Iesi din inchisoarea emotionala pe care ti-ai construit-o singur si incepe sa te bucuri de viata.
Daca abuzul continua sa se petreaca si in prezent, intreaba-te de ce il tolerezi. Aceasta toleranta arata ca ai o pretuire de sine redusa.

De ce te complaci sa ramai in aceasta situatie?
Scopul este sa de a te ajuta sa te ridici pe un nivel superior al pretuirii de sine incat sa nu mai atragi in viata ta decat experiente pline de iubire.
Nu iti mai pierde timpul pentru a te ”razbuna”. Universul nu functioneaza asa. Tot ceea ce emitem sfarseste prin a se intoarce la noi, de multe ori multiplicat. De aceea, detaseaza-te de trecut si incepe sa te iubesti pe tine insuti in momentul prezent. Numai in acest fel vei putea construi un viitor minunat.
Oamenii pe care iti vine cel mai greu sa ii ierti sunt cei mai buni profesori ai tai. Daca te vei iubi suficient de mult pentru a nu te mai otravi singur cu resentimentele fata de ei, iti va fi usor sa ii ierti, iar tu te vei elibera.
Te sperie cumva libertatea?
Ti se pare mai sigur sa te cramponezi de ura si resentimentele tale?
Priveste-te in ochi…. in oglinda si spune-ti cu toata convingerea:
”Imi manifest acum intentia de a ierta!”
Repeta aceasta afirmatie de mai multe ori.

Ce simti?
Te simti blocat si incapatanat,
sau deschis si dornic sa te eliberezi?
Observa-ti cu detasare sentimentele. Nu te judeca singur, indiferent ce simti. Respira profund de cateva ori si repeta exercitiul.
Simti ceva diferit?
Gandeste-te la totii oamenii care te-au ranit de-a lungul vietii. Evoca-i mental, apoi adreseaza-te unuia dintre ei.
Spune-i ceva de genul:
”M-ai ranit profund, dar nu mai doresc sa raman cantonat/a in trecut. De aceea, te iert acum.”
Respira profund si repeta:
”Te iert si te eliberez.”
Inspira din nou si spune:
”Te-am eliberat. M-am eliberat de asemenea pe mine.”
Cum te simti?
Este posibil sa ai o stare de rezistenta interioara, sau dimpotriva de eliberare.
Daca inca mai simti o stare de rezistenta, respira profund
si spune-ti:

”Imi manifest intentia de a ma elibera de orice forma de rezistenta.”
Poti ierta mai multi oameni in aceeasi zi. La fel de bine, poti ierta unul singur. Nu conteaza prea mult. Indiferent cum doresti sa practici acest exercitiu, este la fel de bine.
Iertarea poate fi comparata cu decojirea unei cepe, foita cu foita.
Daca lacrimezi prea abundent, poate ca este bine sa pui ceapa deoparte si sa continui procesul a doua zi. Important este ca ai inceput sa aplici procesul iertarii.
Mai presus de orice, iarta-te pe tine insuti. Nu te mai invinovati si nu mai fi atat de dur cu tine. Nimeni nu te obliga sa te autopedepsesti. Indiferent ce ai facut, te-ai descurcat cum ai stiut mai bine.

- sursa-Louise L.Hay-

 

Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.

gabriella.


 

13 apr. 2017

SCOPUL UNEI TERAPII EFICIENTE...

Scopul principal al consilierii şi terapiei este a-i ajuta pe pacienti să conştientizeze că au libertatea de a-şi construi propriul destin, dar şi responsabilitatea pentru propriile acţiuni. Terapeuţii ii ajută să facă faţă anxietăţii inerente alegerilor şi să accepte ideea că destinul lor nu este determinat din afară. Pe măsură ce omul conştientizează că este singurul responsabil de ceea ce este, el reuşeşte să accepte prezenţa unor probleme , ca un corolar al unei vieţi autentice .În deplin acord cu propriile decizii şi acţiuni, el va putea: să-şi clarifice identitatea personală, să-şi contureze scopuri care să-I definească şi împlinească, să-şi construiască relaţii personale satisfăcătoare, să fie mulţumit de sine şi viaţa sa. De fapt problemele, suferintele , frustrarile sunt expresia instrăinării de adevărata natură a Sinelui şi in loc sa traiesti in conformitate cu ceea ce eşti, devii ceea ce i-ai lăsat pe ceilalţi să facă din tine.
Majoritatea problemelor cu care se vine in terapie sunt anxietatea, libertatea şi responsabilitatea, izolarea, alienarea, moartea şi implicaţiile ei pentru viaţă şi nu in ultimul rand pemanenta căutare a sensului vieţii...

-sursa-https://www.facebook.com/Radiestezie-EnergoterapieBioenergodetectie 
 Iti transmit di suflet Lumina si Iubire.
gabriella.

11 apr. 2017

Vampirii energetici exista...

Vampirii energetici exista. Sunt langa noi in fiecare zi si pot sa spun cu convingere ca ii gasim in mai toate locurile in care mergem. M-as bucura sa ma contrazici, insa vad zilnic si aproape peste tot acest tipar comportamental.



Folosind un limbaj comun, vampirii energetici sunt acele persoane negative care in mod constient sau inconstient “fura” energie de la oamenii pozitivi. Ei se mai numesc si “hoti de energie” sau “paraziti energetici”.



Cine sunt vampirii energetici, cum ii recunosti si cum te poti proteja? 
Cu siguranta ai trait situatii cand, dupa o intalnire cu o astfel de persoana (de ex. dupa o vizita la parinti, rude, prieteni), te-ai simtit obosit, epuizat, ametit sau deprimat fara niciun motiv aparent, plecand de acolo cu o stare ciudata.

Vampirii energetici sunt oamenii care au adunat in interiorul lor multe resentimente, neimpliniri si au multe rani la nivelul sufletului, care se cer a fi vindicate scrie calatoriasufletuluimeu. Starea lor dominanta este de tensiune, furie, manie, revolta, tristete. Au nevoie si cauta in permanenta sa fie in centrul atentiei si vor ca cei din jur sa-i asculte. Ajung astfel, pentru ca au refuzat si refuza in mod voit sa se vindece, sa se accepte asa cum sunt si sa priveasca in interiorul fiintei lor cu sinceritate.

Pe langa faptul ca te simti rau (fizic) in preajma unor astfel de persoane, ele sunt si cele care:
  • Te suna des sa-ti povesteasca problemele din viata lor, sa barfeasca, sa se vaicareasca
  • Se autovictimizeaza pentru a cere mila (sau, de fapt, energie)
  • Abordeza orice aspect existential intr-o maniera negativa, plangandu-se de orice (de vreme, job, familie, societate, samd)
  • Sunt critici inversunati la orice, comenteaza despre oricine si orice
  • Sunt dornici de conflict si manipulare
  • Iti induc stari de vinovatie care nu au o baza reala
  • Sunt iscoditori, punandu-ti intrebari de genul: Si, sigur esti bine? Totul este in regula? Victimele preferate ale vampirilor energetici sunt persoanele sensibile pentru ca acestea au in mod natural o dorinta puternica de a ajuta. Astfel, in preajma unui vampir energetic, o persoana sensibila absoarbe ca un burete energia negativa, dand la schimb energie pozitiva cu care vampirul energetic se vindeca.
    Numai ca, pentru “donator”, campul energetic devine slab si, ca o consecinta, apare starea de obosela, de epuizare, de dezechilibru. Cel mai adesea, persoana secatuita de energie are dureri de cap si o stare de tensiune in capul pieptului, in plexul solar.

    Cum te protejezi?
  • In primul rand alege sa fii atent cum te simti atunci cand petreci timp cu anumite persoane.
  • Observa ce tipare comportamentale repeta in mod constant acesti oameni.
  • Pastreaza-ti calmul si nu raspunde provocarilor. Cand simti ca nu mai poti controla situatia, cel mai indicat ar fi sa rupi legatura cu ei. Acest lucru insa nu este posibil intotdeauna. Vampirii energetici sunt si printre membrii familiei tale. In acest caz este bine sa limitezi contactul cu acestia.
  • Invata sa fii linistit langa astfel de oameni toxici.
  • Controleaza-ti empatia pentru ca altfel risti sa traiesti stari de furie, ingrijorare sau teama, care nu sunt ale tale.
  • Si nu in ultimul rand, creste-ti vibratia practicand zilnic recunostinta, iertarea si acceptarea. Cand te afli intr-o vibratie inalta, vampirii energetici dispar pur si simplu din jurul tau. Se vor orienta catre alte persoane dispuse sa le cedeze energie prin mila si empatie.
Alege comapasiunea. Prin sentimentul de mila sau prin empatie, intotdeauna vei deveni o victima si vei ceda de fiecare data energie constient sau inconstient. Ca sa transformi mila in compasiune, aminteste-ti de fiecare data cand te incearca acest sentiment ca fiecare persoana isi alege singura modul in care isi invata lectiile de viata.
Iti recomand cateva metode practice de protectie energetica pe care le poti folosi ori de cate ori simti nevoia sau, de ce nu, ca ritualuri zilnice:
  1. Imagineaza-ti ca esti inconjurat de un glob de lumina alba stralucitoare. Esti in interiorul globului, in siguranta si protectie.
  2. Cere Divinitatii sa te protejeze ori de cate ori simti ca ai langa tine persoane toxice.
  3. Mergi in natura, stai la soare si incarca-te cu energie pozitiva.
  4. Mentine o atitudine pozitiva si concentreaza-te pe sentimente se fericire si multumire.
  5. Adauga in apa de baie 2-3 linguri de sare de mare si astfel iti vei curata campul energetic.
  6. Foloseste lampa de aromaterapie zilnic; uleiurile cu efecte benefice in curatarea energiilor de vibratie joasa sunt: iasomie, trandafir, tamaie.
  7. Perie-ti aura, incepand din crestetul capului, coborand pe brate, piept, picioare ca si cand ai curata niste scame.
  8. Mergi descult pe pamant, ori de cate ori ai posibilitatea. Acest exercitiu este benefic si cand simti ca esti cu “capul in nori” sau nu te poti concentra.
Practicand aceste exercitii simple sigur vei reusi sa te protejezi fizic. Insa nu uita: observa si fii atent la cei cu care iti petreci majoritatea timpului. Nu-i invinovati pe cei care se comporta ca si vampirii, unii nici nu constientizeaza ce fac. 
-sursa-http://www.secretele.com/2015/12/afla-daca-persoanele-din-jurul-tau-iti.html -

Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.
gabriella.

10 apr. 2017

Ce este Reiki? ...

Despre Reiki s-a tot scris si se va scrie in continuare. De ce? Pentru ca, in primul rand, este un subiect care atrage, care intriga, care umple sufletul de Iubire si Speranta. Speranta ca poate Fi Bine TOTUL. Apoi, poate ai observat si tu, oamanii au inceput sa fie tot mai preocupati de cine sunt, cum pot deveni mai buni, cum pot avea mai mult succes si armonie in viata lor si care este rolul lor in aceasta existenta. Usor, usor oamenii se deschid spre Cunoastere. 
Traim vremuri extraordinare in care se simt tot mai intens energiile care coboara spre Pamant, iar noi devenim tot mai constienti de efectele lor asupra noastra. Apar constientizarile si starile gen „Stiu!”... Constientizarile fiecaruia sunt diferite si pot avea efecte foarte puternice, producand uneori teama. Dar nu avem de ce sa ne temem. Din contra, avem toate motivele sa ne bucuram. Energia aceasta are rolul de a ne ajuta sa Devenim Ceea Ce Suntem.

Te intrebi, poate, ce inseamna asta? Iti voi spune, dar nu acum. Iti promit ca iti voi explica intr-o intalnire viitoare.
Acum sa revenim la Reiki...

Nu am sa reiau tot ce s-a scris de-a lungul timpului despre acest subiect. Consider ca nu ar avea sens sa dau copy-paste informatiilor. Ele sunt accesibile pe internet si in cartile de specialitate. Totusi, daca cineva doreste sa o fac... sa ridice doua degete si sa solicite. Ma voi confirma cererii. Pana atunci, insa, am sa ma rezum doar la a prezenta ce am descoperit, primit si constientizat eu pana acum. Voi prezenta adevarurile la care am avut si am acces pana in acest moment. Acestea este posibil sa ii intrige pe unii, nefiind de acord cu ele. Fiecare cu treaba lui. La fel de bine este posibil ca aceste adevaruri sa se schimbe (sau sa se completeze cu alte informatii) pe parcursul evolutiei mele. De ce spun asta? Pentru ca nu exista un Adevar Absolut. Fiecare are acces la Parti de Adevar in functie de nivelul de evolutie la care se afla. Plus ca orice terorie trebuie revizuita periodic pentru a nu se perima. Voi detalia si acest subiect in viitor.



Reiki...

Reiki este un sistem de vindecare cu palmele. 

Reiki este si un sistem de evolutie spirituala.

Reiki purifica, echilibreaza, armonizeaza, energizeaza si vindeca toate structurile sistemelor vii (structura fizica, emotionala, mentala si spirituala). Pune in Ordine si Armonie energia noastra cu cea a Universului.

Reiki deblocheaza si deschide chakrele. Ai astfel acces la energia divina a Universului care incepe sa curga prin tine restabilind legaturile cu Sursa Divina.

Reiki deschide fiecaruia Calea proprie, conform planului divin.



Efectele energiei Reiki se simt imediat. Este de ajuns sa ai acces chiar si o singura data la aceasta energie si deja simti cum lucrurile se schimba. In Bine! Devii mai plin de energie, mai atent la ceea ce se intampla in jurul tau, mai increzator in tine si in ceilalti, starea de sanatate se imbunatateste, relatiile cu ceilalti sunt mult mai bune datorita faptului ca emiti pe o alta frecventa. Te intrebi, probabil, daca exista reactii adverse. Iti raspund ca nu. Reiki nu are efecte adverse sau nocive. Singurul lucru mai "neplacut", poate, este ca Reiki te rearanjeaza si iti rearanjeaza viata si relatiile dupa planul divin si asta poate insemna uneori (in functie de nivelul de dezordine din tine si viata ta) schimbarea radicala a ta, a vietii tale, a relatiilor tale. Asta poate sa doara si sa para ceva rau, dar te asigur ca Totul e Bine. Si daca ajungi la acel nivel al existentei tale... esti Binecuvantat! Caci esti pe maini Bune!Cel mai important lucru despre Reiki si ce iti recomand sa retii este ca: Reiki nu poate fi definit in cuvinte, oricat de bun ai fi in ale exprimarii. REIKI SE SIMTE! Si se simte diferit de catre fiecare in parte.


Accesul la energia Reiki se face cu ajutorul unui Practicant sau a unui Maestru Reiki in cadrul unei sedinte de terapie sau a initierilor in diferite sisteme.



Terapia Reiki consta in aplicarea palmelor pe diferite zone (cu sau fara atingerea acelor zone) si transmiterea de energie (Lumina) folosind sau nu diferite simboluri specifice. O sedinta poate sa dureze de la cateva minute pana la cateva zeci de minute. Sedintele se pot repeta cat de des simti ca ai TU nevoie. La cerere, se poate masura numarul de sedinte la care trebuie sa participi, insa eu am deplina incredere in capacitatea sufletului tau de a simti exact cat, cum si ce are nevoie.




-sursa- http://enchantingreikicrystals.blogspot.ro/2013/08/ce-este-reiki.html

Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.
gabriella.

8 apr. 2017

Ghizii spirituali – puteri superioare ce au grijă de noi...

Chiar de la începutul existenței sufletului nostru, am fost alocați acestor ființe ce iubesc , care ne îngrijesc, ne învață și au grijă de noi, la fiecare pas. Atunci când ne naștem pe Pământ, aceste ființe continuă să ne ajute și să ne ghideze prin viață, asigurându-se că ne găsim adevăratul scop. Acestora le spunem ghizi spirituali.Ghizii noștri spirituali rămân cu noi tot timpul și ne ajută să ne împlinim căutările spirituale și lumești. De-a lungul istoriei, mulți oameni și-au împărtășit experiențele proprii sau înțelegerea ghizilor lor spirituali. Cu toate că marea majoritate nu îi putem vedea sau inteacționa cu ei atât timp cât suntem încarnați pe Pământ, în mod instinctiv știm că sunt în jurul nostru și că vor sta cu noi de-a lungul întregii vieți, ajutându-ne în căutările noastre, oricare ar fi acestea.                                      Potrivit unor cercetători și terapeuți LBL, precum Dr. Michael Newton, ghizii spirituali sunt suflete extrem de avansate, care și-au încheiat ciclul de încarnări și acum ne ajută să ajungem și noi acolo. Nivelul conștiinței lor și metodele de ”școlarizare” pot varia, iar acest fapt poate avea un impact asupra nivelului influenței     pe care aceștia l au asupra vieții noastre.
Influența unui ghid spiritual
Deoarece fiecare ghid spiritual ne ajută de-a lungul întregii vieți, ei rămân conștienți de orice ni se întâmplă, în fiecare clipă. Ei ne influențează viața pe Pământ, în mult feluri diferite, dintre care unele vor fi prezentate mai jos.
Iată cum ghizii interacționează cu noi:
  1. Prin intermediul intuiției
Intuiția noastră este o senzație fascinantă, una ce este atât de unică și de profundă încât poate fi destul de dificil de explicat. Atunci când consideră necesar, ei ne trimit aceste cunoașteri pe care noi le experimentăm ca pe niște izbucniri de intuiție.Ei au tendința să apară – efectiv – de nicăieri, însă întotdeauna sunt de o importanță extremă. Majoritatea persoanelor au tendința de a se deconecta de la abilitățile  intuitive, iar acest lucru este cu adevărat trist, pentru că intuiția este o sursă valoroasă de infomații. Intuiția poate fi și rezultatul lecțiilor pe care le-am dus la nivelul de măiestrie în încernările anterioare. Oricând ai senzația de a cunoaște ”în mod instinctiv” ceva, este din cauză că ghidul tău spiritual îți trimite atât de necesara informație sau din cauză că ai absolvit deja această lecție într-o viață anterioară, iar sufletul tău știe ce îți servește cel mai mult.
  1. Prin ”senzația din stomac”
Deseori, avem această senzație ciudată pe care se pare că nu reușim să o așezăm. Mulți oameni experimentează această senzație ciudată și de multe ori nu se înțelege ce este cu adevărat.Aceste ”senzații din stomac” au loc atunci când ghizii noștri încearcă să ne comunice ceva important pentru noi, iar scopul acelei senzații ciudate este de a ne face conștienți de o anumită realitate, sau să ne facă să ne chestionăm decizia actuală. De obicei este o idee bună să observăm asemenea senzații.
  1. Situații imposibile
Cu toții putem fi de acord că există momente în care ne grăbim și totul pur și simplu se face bucăți. De exemplu, o experiență extrem de frustrantă, prin care sunt sigur că ați trecut cu toții din când în când, este încercarea de a ne găsi cheile atunci când întârziem la serviciu.Ca rezultat al pierderii cheilor, se întâmplă ceva interesant, ceva ce altfel am fi pierdut din vedere, tocmai dacă nu ne-am fi pierdut cheile mai devreme. Acestea sunt situații speciale create de către ghizii noștri spirituali, având grijă ca acea sitauție specială să aibă loc.
  1. Coincidențe
Mulți dintre voi poate că ați experimentat întâlnirea unor persoane după mulți ani, crezând că e o coincidență plăcută. De cele mai multe ori, acestea nu sunt niște coincidențe, iar acestea sunt puse la punct de către ghizii noștri spirituali.Renumitul psihiatru Carl Jung a studiat aceste coincidențe aparent imposibile și ca urmare a concluziilor extrase, s-a născut termenul de ”sincronicitate” pentru a le explica. El a înțeles că existe forțe superioare ce lucrează pentru a face anumite evenimete să aibă loc.
Prezența eternă a ghizilor spiritualui
Asemenea fenomene nu au putut fi explicate de știință, însă, cu toate acestea ele au loc cu o frecvență atât de mare încât ne este greu să le ignorăm. Cu toții avem asemenea experiențe, iar atunci când ne gândim la ele, acestea sunt niște experiențe destul de profunde – acel tip de experiențe ce ar pune pe gânduri pe oricine.Asemenea întâmplări sunt de obicei creația ghizilor noștri spirituali care au grijă de noi în moduri pe care pur și simplu nu le înțelegem. Este extrem de posibil să interacționăm cu ghizii noștri, tot ceea ce avem de făcut este să intrăm în legătură cu zona spirituală. În principiu este vorba despre subtilitățile vieții și nevoia noastră de a fi receptivi la acestea.Dacă suntem conștienți de faptul că ei încearcă să ne influențeze viețile și căutăm conștient semnele de la ei, ei se pot alinia la acțiunile noastre, folosindu-se de intuiția lor. Ce ar putea să fie mai bine decât să te bazezi pe pe energia spirituală a acelor ființe al căror scop este doar acela de a ne fi ghizi în viață?
Doar fii mai recepetiv la intuiția ta și dezvoltă-ți un obicei de a-ți asculta instinctul atunci când ești confuz. Întotdeuna fii atent la semnalele de la ei, pentru că ei lucrează mereu în moduri care nu sunt în linie cu obișnuința. Însă, cu puțină conștiență, multe persoane au reușit să se sincronizeze cu ghizii lor spirituali. Meditația este o practică minunată ce ne ajută să căpăptăm conștiența spirituală. Alege câteva momente din viața ta și dedică-le meditației. Calmul și euforia pe care le simți după meditație sunt unele dintre cele mai uimitoare senzații din lume. În același timp vei deveni mai receptiv la semnalele ghizilor tăi spirituali. Un alt fel de a deveni sincronizați cu aceștia este să încercați să comunicați cu ei în timpul somnului.Visarea lucidă are loc atunci când oamenii sunt conștienți de faptul că sunt în somn, în timp ce visează. În acest fel ai un fel de control asupra direcției visului. Acesta este unul dintre cele mai bune moduri de a-ți accesa subconștientul și cel mai bun mod de a comunica cu ghizii tăi spirituali, cu toate că este nevoie de practică pentru a putea să ai control în timpul visului, fără să te trezești.sursa– dreamcatcherreality.com/spirit-guides-higher-power/
 Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.
gabriella.

7 apr. 2017

EUFORIA SPIRITUALA...

Euforia spirituala este o epidemie care afectează majoritatea persoanelor din cadrul grupurilor de evolutie spirituala. Oamenii au devenit ”experţi” în a-şi folosi puterea minţii asupra corpului, ca şi iluzia drogurilor . Ei se folosesc de ea, dar adesea sfarsesc in a-şi bate joc de corpul lor energetic. Când sunt întrebaţi cum se simt, majoritatea oamenilor răspund: „Grozav!” Aparenta stare de bine, data de grup merge mână în mână cu dezechilibrul, cu lipsa de realism. Ea îi conduce pe oameni la abuzuri asupra corpului fizic, emotional si mental mai presus de capacitatea acestuia de suportabilitate. Simptomele nu sunt întotdeauna vizibile cu uşurinţă, dar semnele lor pot fi văzute destul de uşor de cei care sunt suficient de atenţi. Semnul cheie este acela ca la nefrecventrarea asidua sau la iesirea din grup apare trecerea din euforie in depresie , cu crize de neadaptare la viata reala, ca o manifestare a celei de-a patra dimensiuni în interiorul lumii tridimensionale a omului( sub pretextul unor greseli spirituale sau a unor crize de vindecare) . De fapt problemele sunt rezultatul incapacităţii noastre de a gestiona corect depozitul de energie de care dispunem. E vorba de un faliment energetic, iar starea de euforie mentală , spirituala este o inflaţie energetică. Aceasta din urmă reprezintă călcâiul lui Ahile al omului avid de cunoastere, căci are la bază o gândire pozitivă nerealistă şi un mod de viaţă dezechilibrat. Procesele distructive se pot opri, cu condiţia sa constientizam, sa ne monitorizam, să renunţăm la aceast comportament şi să ducem un mod de viaţă simplu şi corect.
-sursa- https://www.facebook.com/Radiestezie-EnergoterapieBioenergodetectie

Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.
gabriella.

6 apr. 2017

Fiecare om chiar are o dublura in lume?...

Daca cineva v-a spus vreodata ca a vazut dublura voastra, sau daca ati vazut vreodata o dublura a unui prieten sau membru de familie, veti avea o senzatie ciudata care insoteste aceasta revelatie. Este un scenariu care va poate lovi brusc, punand la indoiala realitatea. Se afla impostori printre noi?
In folclorul traditional, o dublura (doppelgänger) este un geaman malefic sau chiar un vestitor de ghinion. “Doppelgänger” este un cuvant in limba germana: “Doppel” = “dublura” si “ganger” = “plimbaret”. Acest doppelgänger este un concept care a fost intalnit de nenumarate ori in diferite povesti si mituri din mai multe culturi din intreaga lume. O carte de la mijlocul secolului al 19-lea, numita “Partea intunecata a naturii”, de Catherine Crowe, care s-a ocupat cu fenomene paranormale, a popularizat cuvantul german si l-a adus la cunostinta maselor.
De obicei, in multe povesti care implica aceste aparitii ale unei dubluri, a unui prieten sau cunostinte, acest lucru echivaleaza cu o boala sau un necaz care se va abate asupra acelei persoane. Observarea propriei dubluri este un semn al mortii.Putem gasi povesti despre dubluri inca din mitologia egipteana antica si din folclorul scandinav. In mod evident, dublurile sunt un fenomen cu care oamenii s-au confruntat si despre care s-a scris mult timp.
Stiinta vede insa altfel lucrurile. Daniele Podini, de la Universitatea George Washington, este expert in recunoasterea faciala, iar el spune ca perceptia noastra a chipurilor este filtrata prin propriile noastre experiente. Acest lucru, la randul sau, creeaza o prejudecata in modul in care noi intelegem chipurile. Noi incercam si citim noi chipuri in asa fel incat sa le intelegem in comparatie cu chipurile deja stocate in memorie.
Podini continua sa explice ca chipul unei persoane este aproape ca un cod pentru creierul nostru, pentru descifrare si interpretare. Fiecare persoana va “sparge” codul intr-un mod diferit: unii oameni privesc de la ochi, la nas si gura, in timp ce altii pot observa gura mai intai.
Marimea, forma si amplasamentul fiecarei caracteristici faciale va avea un impact mare asupra modului in care interpretam urmatoarele caracteristici. Ca atare, este nevoie de doar cateva caracteristici vag similare, pentru a crea o “recunoastere” a chipului unui strain. Acest lucru explica de ce oamenii pot contesta similitudinea dintre doua persoane. Daca i-ati arata unei persoane dublura ei, ea ar putea vedea o persoana cu totul diferita.
Totusi, probabil ca noi cream aceste creaturi ciudate in propriile noastre minti, permitand dublurilor sa intre in lumea noastra, desi speram ca nu ca semne ale mortii, ci ca semne de mistere ale vietii.
-sursa- http://www.almeea.ro/fiecare-om-chiar-are-o-dublura-in-lume/

Iti trimit din suflet Lumina si Iubire.
gabriella.

4 apr. 2017

NOI SUNTEM LUMINA!!! ...

Dragilor multi dintre voi veti lua lumina in sens simbolic, gandind la ideea de renastere, de prefacere a sufletului vostru in adevarata lumina divina. Foarte adevarat rationamentul, insa, la o analiza mai atenta asupra semnificatiei luminii, putem trage concluzia ca noi insine suntem lumina.

Creatorul aprinde “fitilul sufletului" nostru scaparand din Inima Sa, scantei care aprind focul etern al iubirii care arde, iar noi inchidem ochii, deschidem inima si simtim explozia minunata de energie care ne invaluie si simtim bratele tandre, atentia si gingasia, simtim energia care cuprinde fiecare celula, simtim unirea cu Creatorul(Mama/Tata). Momentul este sublim si nu ai mai dori sa traiesti decat in acesta divina energie, sa te contopesti cu Ea printre stele.

Intreaga Creatie e martora la Atingerea Divinului, este sentimentul pe care cuvintele acestei dimensiuni sunt saracacioase in semnificatii si descrieri concrete. Emotiile isi depasesc tiparele iar inima iti explodeaza de fericire si iubire. Lumina nu mai poate fi privita cu ochi materiali din cauza intensitatii si puritatii sale. Decorul nu mai este acelasi. Viul e plin de viata si frumusetea nu se poate descrie, se simte prin totii porii fiintei.
Culorile sunt entitati vii care picteza tabloul perceptiei tale, esti in Oceanul Iubirii si zbori dus de Existenta, uitand de tine, uitand ca ai avut vreo forma, curgi in vastitatea universala asemenea apei din izvor, care cutreiera muntii, strecurandu-se printre brazii cei falnici.
Intreaga imagine se roteste intrand prin centrul fruntii tale, cuibarindu-se intr-o idée. Te trezesti si observi ca ai avut o viziune a contopirii cu Divinul. Te privesti in oglinda si observi cat de stralucitor iti este interiorul, atat de stralucitor, ca fata iti radiaza pace, armonie si iubire. Ochii-ti sunt limpezi,blanzi si cuceritori, privirea-ti e candida, cautand semnificatia si dezlegarea misterului lui “a fi”. 

Te-ai trezit din “epopeea” visului si iti doresti sa recreezi la nesfarsit imaginea Unimii.
Vei trece usor peste lumeasca infatisare si vei incerca din profunzimile fiintei sa recreezi armonia, bunatatea, pacea si iubirea Creatorului, atingand cu lumina ta fiecare inima care iti priveste stralucirea. Te vor atinge iar momentul atingerii va deschide magia din ei insisi, se vor recunoaste identitatea.

Vor dori la randul lor sa lumineze si ei si vor vedea in tine modelul, arhietipul de lumina de unde-si vor culege fructele invataturilor spirituale. 
Vei privi in jur si vei observa cum lumina cuprinde fiecare inima si o innoieste, iar stralucirea inimilor va fi orbitoare, unindu-se intr-o inima imensa care va cuprinde constiinta si o va ridica in dimensiunile ceresti, acolo de unde ingerii privesc si ne sustin cu inepuizabila lor iubire. Vei avea sentimentul ca visezi, insa iti vei dea seama ca de acolo vii si ti-ai indeplinit misiunea de iubire.
Misiunea de iubire renaste prin ea insasi, ori de cate ori intunericul ingroapa urmele trecerii ei prin “decorul timpului”. “Metafora renasterii” gaseste de fiecare data sa spuna o poveste la lumina lumanarii, intr-o casa calduroasa, este povestea de lumina a mea si a voastra, iar aceasta este scrisa cu “tocul intelepciunii” pe “hartia vietilor” noastre, in lumina si iubire.
-sursa- http://scanteiadivina2014.blogspot.ro/2014/04/noi-suntem-lumina.html-
Iti transmit  din suflet Lumina si Iubire.
gabriella.

3 apr. 2017

POVESTEA INGERULUI INTRUPAT ...

A fost odata un inger care se plimba prin Creatia lui Dumnezeu si zbura el asa printre planete, sori, stele, zbura purtat de vibratia Nemarginitului, contempland. Dintr-o data ii veni o idée. Sa zboare spre dimensiunile mai joase ale Creatiei.

Zburand el asa, auzi din neant o voce, un suspin si se apropie pentru a depista sursa sunetului. Ajunse langa o planeta frumoasa, albastra si stralucitoare. Langa planeta se afla Duhul ei care privea pierdut la aspectul sau material. 

Ajungand langa el, ingerul simti durere si amaraciune. Mama Gaia isi ruga copii sa nu-i mai faca rau, sa nu-i mai distruga corpul material golindu-i sangele din vene si ranind-o cu armele lor. De fiecare data cand oamenii faceau asta, Mama Gaia ii ierta si le canta un cantec de aducere aminte.
Mama Gaia canta:
Adu-ti aminte dragule, ca esti copilul meu si te iubesc nespus si doresc sa iti amintesti ca noi suntem Una si trebuie sa convietuim in armonie, in pace si sa iubim viata” 
Ingerul auzind cantul Mamei Gaia, se intrista si o intreba daca ii poate fi de folos, daca poate face ceva pentru a-i alina suferintele. Mama Gaia ii spuse ingerului ca omul a uitat ca Ea este o entitate vie si prin ignoranta lor, ei se distrug intre ei si in acelasi efort sustinut distrug viul, ruinandu-i esenta.

Durerea planetei se resfransese si in jurul ei, vibratia durerii se resfrangea astfel incat ingerului ii era foarte greu sa reziste in vibratiile acelea.O saluta pe Mama Gaia si ii promise ca intr-o zi se va intoarce si va deveni om, pentru a ajuta viata sa renasca si pentru a-I aduce aminte omului de originea lui. Pleca.

Ingerul zbura animat de o dorinta de a se intoarce cat mai repede pentru a o ajuta pe Mama Gaia si locuitorii ei, sa devina Una, asa cum sta scris in Legile Universale. Ajuns printre ingeri, el povesti si celorlalti, despre durerea planetei si despre cele ce se intampla acolo in dimensiunile inferioare ale Creatiei.
Ingerii se sfatuira si au luat hotararea ca unii dintre ei sa coboare pe Pamant, ajutand din interior planeta si pe fratii si surorile lor, sa-si reaminteaca de ei insisi.

Momentul sosi si ingerii se intrupara in oameni. Vom urmari de acum pe ingerul nostru de la care a pornit initiativa.
Acesta alese un loc anume de pe planeta si o familie a carei constiinta comuna era foarte scazuta, tocmai pentru a face lucrarea divina acolo. Se nascu intr-o zi de iarna si primul lui zambet aduse in inimile parintilor lui, o bucurie mare. Timpul trecea si ingerul nostru intrupat crestea. Avea aproape un an si jumatate si radea tot timpul. Se cuibarea la sanul mamei lui si cu manutele lui micute atingea fata mamei si o mangaia aducandu-I acesteia o satisfactie de nedescris. Macinati de neajunsuri, familia nu avea ce sa-I ofere ingerasului lor, insa el constient fiind ca este iubire ii ridica de fiecare data cand acestia cadeau in iluzia disperarii si vedeau viata doar prin ochii durerii. Observa ca de fiecare data cand el le oferea dragoste si dorea sa se joace cu el, parintii lui pareau pierduti, uitati in ei insisi, inchisi si stersi. Lucrurile simple nu mai puteau fi observate caci valoarea simplitatii se pierduse. Zambetului sau nu-i raspundeau alte zambete, atingerii lui, nu-i raspundea atingerea. Atunci realiza si experimenta primul fior al ruperii contactului cu Dumnezeu, cu Esenta, simtind vibratiile neputincioase ale familiei, care uitase sa impartaseasca iubirea, uitasera sa zambeasca, uitasera compasiunea si faptul ca viata le ofera bucurie prin lucrurile marunte.
Incerca pe cat posibil sa faca conexiunea care sa-I fi oferit raspunsul la intrebarea de ce. Pentru ce oamenii se purtau asa? Desi corpul lui fragil ascundea o esenta divina in manifestare, intelegerea acestui aspect cadea neputincioasa in rutina vietii vazute prin ochii familiei lui adoptive.
Timpul trecea si uitarea se cuibarea in fiinta lui, asa cum se cuibareste luna in mantia noptii cu stelele sclipitoare. Lupta interioara isi afisa terenul cucerind din ce in ce mai mult atentia asupra iluziei si efectelor ei.
Se imbracase in haina umana dar de fiecare data cand se uita la oameni realiza, ca el, nu se regasea in traditiile lor, in jocul lor si in aparenta unei identitati reale. In forul lui interior, el oprea trecerea timpului observand rutina si nimicul din ceea ce oameni se hraneau zilnic, realitatea lor era indusa in sfera exteriorului, iar perceptia lor asupra identitatii zacea intr-un coltisor al fiintei. Oameni se percepeau ca fiind doar corpul acesta, si nimic parea sa nu le indice ca se inselau in privinta adevaratei lor identitati.
Timpul isi punea din nou amprenta pe ingerul nostru si amintirea a ceea ce este cu adevarat si a originii sale, se scurgea din clepsidra realitatii, fiecare bob de nisip scurs era cate o amintire care parasea incet si dureros spatiul inimii. Amintirile s-au scurs, insa atunci cand totul parea ca o ia la vale, un bob de nisip din clepsidra, o amintire refuza sa se stearga de tot, bobul se blocase la jumatatea clepsidrei, refuzand sa cada in partea de jos a clepsidrei. Este amintirea legaturii cu Creatorul, cu Parintii Vietii, cu Izvorul nesecat de Iubire din care toate s-au nascut. Ingerul nici nu banuia ca acel bob, acea amintire a identitatii sale, va cantari in viitorul sau alegerea revenirii la Primordial, la Etern.

Cu atat de putin ramas in inima, fiinta ingerului pasi cu totul in iluzie. Identificarea cu lumea se realizase complet. Fiinta lui era transpusa, iar lumea, societatea, a completat in dosarul vietii lui, o idée de viata care corespunde majoritatii, ingerul nostru a fost imbratisat de anonimat. I s-a dat o educatie, l-au invatat o istorie, l-au integrat asa cum se cuvine cu botezul dualitatii.
Cuprins de uitarea adevaratei lui identitati, el deveni actor incepand sa joace rolul de om in piesa pe care ceilalti actori o jucau impreuna cu el. Porni in aflarea  originii lui.  
-sursa-http://scanteiadivina2014.blogspot.ro/2014/05/povestea-ingerului-intrupat.html- 
Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.
gabriella.

2 apr. 2017

TEHNICĂ Pentru a curaţa subconştientul ...

Pentru a curaţa subconştientul de toată încărcătura emoţională adunată în el, spuneţi de mai multe ori pe zi cuvintele cheie:
Îmi pare rău, iartă-mă, mulţumesc, te iubesc!
Afirmaţi acum:
- Mă declar în pace cu toate fiinţele de pe pământ şi cu cele cu care Nu mi-am rezolvat neînţelegerile…Îmi pare rău, Iartă-mă, mulţumesc, te iubesc!
- Îi eliberez pe toţi cei care am crezut că mi-au făcut rău, sau m-au tratat nedrept, pentru că pur şi simplu îmi întorc ceea ce le-am făcut eu, în trecut, în altă viaţă sau în alt timp… Îmi pare rău, iartă-mă, mulţumesc, te iubesc!
- Deşi uneori îmi este greu să iert pe cineva, eu sunt cel care cere iertare acelei persoane Acum, pentru acea situaţie din momentul respectiv…
Îmi pare rău, iartă-mă, mulţumesc, te iubesc!
- Pentru acest spaţiu sacru în care locuiesc acum şi în care nu mă simt confortabil …
Îmi pare rău, iartă-mă, mulţumesc, te iubesc!
- Pentru relaţia aceea dificilă, din care am păstrat amintiri neplăcute…
Îmi pare rău, iartă-mă, mulţumesc, te iubesc!
- Pentru ceea ce-mi nu-mi place din viaţa mea prezentă, din viaţă mea trecută, din munca care o desfăşor sau din mediul meu, rog divinitatea să cureţe în mine, ceea ce contribuie la lipsurile mele …
Îmi pare rău, iartă-mă, mulţumesc, te iubesc!
- Dacă experimentezi anxietate, griji, frică, tristeţe, nostalgie, durere, suferinţă, spuneţi:
Îmi iubesc amintirile, sunt recunoscător/recunoscătoare, pentru şansa de a va elibera şi a mă elibera…. Îmi pare rău, iartă-mă, mulţumesc, te iubesc!
- În această clipă când spun că Te iubesc, mă gândesc la sănătatea mea emoţională şi la cea a tuturor fiinţelor dragi... te iubesc!
- Pentru nevoile mele şi pentru a învaţa să aştept liniştit/liniştită, fără frică, îmi recunosc amintirile aici… Îmi pare rău, iartă-mă, mulţumesc, te iubesc!


Contribuţia mea la vindecarea pământului
Iubită mamă pământ, care eşti Eu… Dacă Eu sau familia mea, rudele mele sau strămoşii mei, te-am rănit prin gânduri, cuvinte, fapte şi acţiuni, de la începutul creării noastre şi până în prezent, îţi cer iertare, lasă ca acestea să se cureţe, să se purifice, să se elibereze şi elimina toate amintirile, blocajele, vibraţiile negative şi transmută aceste energii impure, în lumină… şi aşa este!
La final îţi aduc la cunoştinţă, că aceste cuvinte, acest mesaj, este contribuţia mea la sănătatea ta emoţională care este şi a mea! Acum ştiu foarte bine că în măsură în care Tu te vindeci, mă vindec şi Eu, de aceea în acest moment îţi spun că:
ÎMI PARE RĂU pentru amintirile dureroase pe care le împărtăşim,
ÎŢi CER IERTARE pentru că drumul meu s-a intersectat cu al tău pentru vindecare, ÎŢi MULŢUMESC pentru că eşti aici pentru mine şi
TE IUBESC pentru că eşti oglinda amintirilor mele.
-sursa- http://uniuneaspirituala.blogspot.ro/2016/01/tehnica-pentru-curata-subconstientul.html

Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.
gabriella.

1 apr. 2017

Renumit neurolog român: „Viaţa noastră pe pământ este doar o mică parte din ceea ce avem de trăit”...

ESTE MEDIC NEUROLOG ŞI PSIHIATRU, CERCETĂTOR ÎN DOMENIUL CONŞTIINŢEI, O FIRE CURIOASĂ ŞI TEMERARĂ, CE A ÎNDRĂZNIT SĂ CAUTE RĂSPUNSURI DESPRE OM ÎN TERITORII ALE CUNOAŞTERII ÎNCĂ NEEXPLORATE.
Distinse cu premii şi declarate bestsellers, cărţile domniei sale au schimbat viziunea ştiută despre univers, punând pe gânduri o întreagă comunitate ştiinţifică. Cea mai recentă apariţie, Mintea de dincolo, nu e doar rodul unor lecturi extrem de vaste, ci şi expresia unei inteligenţe ieşite din comun, ce a reuşit performanţa absolut originală de a pune cap la cap concluziile fizicii cuantice, ale psihologiei transpersonale şi ale ştiinţelor neurocognitive, cu experienţele religioase şi ale morţii clinice, pentru a ne oferi o descriere cât mai aproape de realitate a lumii de dincolo. Un demers impresionant, ce reafirmă originea noastră divină şi importanţa de a trăi după legi spirituale, ne spune Formula As.
„Moartea clinică este o trecere între două lumi”
– Domnule Constantin Dulcan, tocmai a ieşit de sub tipar cartea dvs. cea mai recentă, care adună şi sintetizează studii şi mărturii ale experienţei morţii clinice. De ce aţi ales tocmai acest subiect? Poate experienţa morţii clinice să dezlege unele mistere ale existenţei umane?
– Nimic din ce am scris până acum n-a fost pre­meditat. M-a mobilizat de fiecare dată curiozitatea de a şti ce este dincolo de noi. Aş putea spune că, scriind, mi-am răspuns singur la multe întrebări. Am scris întâi Inteligenţa materiei, pentru că am vrut să argumentez ştiinţific intuiţia că în spatele tuturor lucrurilor se află o Raţiune universală care ordonează şi coor­do­nează totul. Şi că această Raţiune e Dum­nezeu. Dacă Dum­nezeu există, atunci şi noi, oa­menii, trebuie să avem un sens. Cea de-a doua carte, În căutarea sensului pier­­dut, a fost motivată de faptul că lumea actuală se înscrie din punct de vedere moral pe o curbă des­cen­dentă. Am pierdut legătura cu Sursa şi am uitat de ce sun­tem aici. Singuri, fără o busolă spi­rituală, am alu­necat în marele impas moral, so­cial şi economic în care ne aflăm. Acum, ceea ce am încercat în cartea Min­­tea de dincolo a fost să arăt că experienţa morţii cli­­nice vine să susţină cu argumente clare originea noas­­tră spi­rituală – idee pentru care pledează desco­pe­ririle fizicii cuantice, religiile, psihologia trans­per­sonală, ştiinţele neurocognitive şi nu numai acestea. Toate sursele discutate ne spun că viaţa noastră pe pământ e doar o mică parte din ceea ce avem de trăit, o lecţie pe care tre­buie să ne-o însuşim pentru evoluţia noastră spirituală. Scriind această carte, simt că am în­cheiat un ciclu fundamental al adevărului des­pre noi. Suntem şi materie, suntem şi spirit, a re­duce existenţa lumii doar la dimensiunea ei fi­zică înseamnă a ne întemeia viaţa pe un ade­văr incomplet.
– Ce înseamnă concret, din punct de ve­de­re me­dical, moartea clinică?
– Moartea clinică este acea experienţă în urma că­reia individul traversează toate etapele morţii bio­lo­gice, dar nu definitiv, fiindcă e re­suscitat, readus la via­ţă spontan sau prin inter­venţie medicală, iar func­ţiile sale vitale sunt reluate. Ce trăiesc aceste persoane în timpul morţii clinice e însă tulburător. Studiul expe­rien­­ţelor de moarte clinică demonstrează că exis­tă un tipar comun la toată lumea, indi­fe­rent de rasă, origine sau moment al istoriei.
– Sunt cunoscute cazurile celor care s-au reîntors la viaţă şi au avut, în timpul morţii clinice, o seamă de revelaţii. Ce „văd” de fapt aceste persoane?
– La început, chiar în momentul morţii, subiecţii sunt confuzi, nu înţeleg ce li se întâmplă. Durerea, în cazul celor foarte bolnavi, încetează brusc. Apoi con­şti­entizează că au murit şi încep să-şi vadă din afara lor corpul bolnav, rănit sau abandonat. Se miră că nu pot fi văzuţi şi nu pot fi auziţi de nimeni; sunt uimiţi să-i audă pe cei din jur că-i declară morţi. Decor­po­ra­lizaţi, îşi caută rudele, vor să le îmbrăţişeze, dar mâ­na lor trece prin corpul acestora fără să fie per­cepută. În­tr-un caz citat de Kenneth Ring, un soldat american mu­tilat în războiul din Vietnam şi-a văzut corpul de dea­supra sa. A văzut elicopterul american care l-a trans­­­portat la spital şi, spune el, „m-am în­trebat unde sunt dus şi am zburat după el”. Cei mai mulţi indivizi vor­besc apoi de imaginea unui tunel, prin care sunt obli­­gaţi să treacă, singuri sau însoţiţi de ghizi – rude de­ce­date sau îngeri. Este trecerea dintre două lumi, din lu­mea noastră fizică în lumea spiritelor, în lumea de din­colo.
– În cele mai multe cazuri, indivizii se întâlnesc cu o Fiinţă de Lumină. E chiar Dumnezeu?
– Dincolo de tunel, toţi martorii acestor experienţe văd o lumină vie, de o strălucire foarte intensă, care nu orbeşte totuşi. E o lumină feerică, învăluitoare şi cal­dă, ce oferă mângâiere şi bucurie. Cei care au trăit aceste experienţe spun că e Fiinţa Supremă, Iisus, Buddha sau Allah, în funcţie de apartenenţa religioasă a fiecăruia. O fiinţă pe care o descriu mai degrabă ca pe o impresie trăită, decât ca pe o figură concretă.
Se şi spune că Dumnezeu este aşa cum şi-l imaginează fiecare dintre noi, dar în realitate nu este ca în niciuna din închipuirile noastre. Aşa cum mărturisesc cei care au experimentat moartea clinică, Dumnezeu îi întâm­pină cu o iubire copleşitoare, o pace profundă şi o stare de beatitudine despre care toţi spun că nu au mai trăit-o niciodată. Nici urmă de Dumnezeul dur, ameninţător şi acuzator, cum e descris tradiţional.
– …care în plus ne va supune la Judecata de Apoi.
– Există şi în mărturiile acestor oameni un soi de judecată. Este filmul vieţii pe care îl văd cei ajunşi în faţa Fiinţei de Lumină, un film panoramic cu amă­nun­te în detaliu. Aceasta este, cred, expresia Judecăţii De Pe Urmă, cu care ne-au obişnuit religiile. Nu ne judecă nimeni, ne judecăm singuri, fiindcă, văzând acest film, tră­im, în toată cruzimea sa, efectul acţiunilor noastre asu­pra altora.
Dannion Brinkley, un caz celebru de moar­te clinică, mercenar angajat în armată, mărtu­ri­seşte că a simţit durerea provocată de gloanţele trase pe front în soldaţii armatei inamice, dar şi durerea şi disperarea copiilor, mamelor şi soţiilor celor ucişi în timpul misiunilor lui. A mărturisit că a simţit inclusiv durerea propriului câine, pe care îl lovea, enervat că îi roade covorul. La filmul vieţii nu eşti, deci, un simplu spectator, ci trăieşti aievea durerea şi tristeţea pe care le-ai produs altora, dar şi bucuria şi recu­noştinţa celor pe care i-ai ajutat sau i-ai iubit.
– Există, deci, o plată în ceruri a tuturor faptelor noastre?
– Nu Dumnezeu ne pedepseşte, ne pe­depsim singuri, aici, pe pământ. Există o lege cosmică, după care tot ce facem altora se re­percutează asupra noastră, mai devreme sau mai târziu, prin boală, necazuri şi nefericire. Iadul e mai degrabă o stare de spirit, o stare a conştiinţei noastre încărcate de rele. Toţi cer­cetătorii acestor fenomene afirmă cu con­vin­gere că nu există dincolo o pedeapsă divină fără sfârşit, pentru nimeni.
– Să revenim la experienţa propriu-zisă a morţii clinice. Ce se întâmplă mai departe?
– După ce filmul vieţii îi face să înţeleagă unde au greşit şi unde au procedat corect, celor aflaţi în moarte clinică li se arată o ba­rieră, o punte sau un râu, şi li se interzice să trea­că. E semnul distinctiv dintre cele două lumi. „Nu este încă timpul” e ceea ce aud cei mai mulţi dintre ei. Altora li se spune, într-o formă sau alta, „Du-te înapoi şi spune lumii ce ai văzut”. Toţi cei care au trecut prin aşa ce­va spun deschis că nu mai au niciun fel de frică faţă de moarte. Pentru cei care trăiesc aces­te experienţe e atât de covârşitor, încât ră­mân con­şti­enţi şi după aceea de existenţa unei dimensiuni spi­rituale în univers, dedicân­du-se, pe mai departe, unei vieţi spirituale sau unei vieţi puse în slujba binelui.
„Nu creierul generează conştiinţa, ci conştiinţa are în primire un creier de care se foloseşte”
– Domnule Dulcan, vă provoc să dis­cu­tăm şi din punct de vedere ştiinţific. Cum se împacă toate aceste descoperiri cu formaţia dvs. de medic neurolog?
– Tocmai pentru că sunt medic neurolog şi am stu­diat creierul pot să afirm cu tărie că mintea omenească nu se reduce la reacţiile biochimice care au loc în cre­ier. S-au făcut măsurători ale momentului în care sunt activate diferite arii din creier şi ele demonstrează că aceste activări preced cu câteva miimi de secundă con­ştientizarea lor. Cu alte cuvinte, decizia de execu­tare a unei mişcări pare a fi luată înainte de a fi infor­mat creierul. Şi atunci, dacă iniţiativa creierului pre­cede, oa­recum, voinţa noastră de a acţiona, ne între­băm fi­resc: gândim sau suntem gândiţi? Nu avem încă o teorie coerentă referitoare la conştiinţă. Experienţa morţii clinice pledează pentru independenţa conştiinţei faţă de creier. Nu creierul generează conştiinţa, aşa cum încă se crede la modul general, ci conştiinţa are în primire un creier, de care se foloseşte de-a lungul unei vieţi, pentru a se informa, a experimenta şi a evolua.
– S-a imputat acestor viziuni avute în timpul morţii clinice că ar fi rodul anestezicelor sub care se află majoritatea pacienţilor.
– Da, s-a adus argumentul că ar putea fi halucinaţii sau expresia unui creier în suferinţă, că ar fi rezultatul ischemiei sau al unor crize epileptice. Sunt doctor neurolog şi pot aduce oricând argumente medicale împotriva acestor ipoteze. Despre efectul anestezicului nu poate fi vorba, căci sunt şi mulţi oameni care au avut aceste experienţe spontan, fără nicio influenţă chimică. Apoi, există oameni care şi-au dezvoltat ca­pa­citatea de a călători extracorporal, ei sunt cât se poa­te de lucizi şi de sănătoşi, iar mărturiile lor se mulează perfect pe viziunile celor care au trăit o moarte clinică. Nu e vorba de nicio influenţă exterioară. E pur şi sim­plu o altă stare a creierului, pe care, vrea nu vrea, şti­inţa va trebui să o accepte. Există studii făcute pe sute de oameni, de vârstă, sex, religie şi provenienţă dife­rite. Viziunile lor sunt asemănătoare, fie că e vorba de Sfânta Tereza de Avila, de Platon sau de persoane din zilele noastre.
– Aduce studiul morţii clinice argumente concrete în favoarea realităţii lumii de dincolo?
– Unul din cele mai puternice argumente este faptul că în timpul morţii clinice, nevăzătorii din naştere văd pri­ma oară ce se întâmplă în jur. Ei văd cu ochii spiri­tului, ai corpului de energie. Este o dovadă că nu avem doar corp fizic, ci şi corp subtil, care este însoţit de o con­ştiinţă detaşată de creierul nostru anatomic şi care are o altă percepţie asupra timpului şi a spaţiului. Ex­pe­­rienţa este a acestei conştiinţe, nu a creierului. Ve­derea se face într-un unghi de 360 de grade şi poate ex­plora instantaneu la orice distanţă. Această vedere pa­noramică apare nu numai la cei care au o moarte cli­nică, ci şi în stările de extaz mistic sau în experienţa unor maeştri spirituali ai Orientului. Un creier trau­ma­tizat poate genera, desigur, şi halucinaţii, dar ele n-au coerenţă, n-au logică. Tot ceea ce se petrece în expe­rienţa morţii clinice are o coerenţă, un sens moral, o filosofie profundă, cu referire la viaţa persoanei im­pli­cate. În urma lor, învăţăm întotdeauna o lecţie.
Un alt argument extrem de important este memoria noas­tră de dincolo. Filmul retrospectiv al vieţii, care li se prezintă tuturor celor care ajung dincolo, demons­trea­ză că nimic nu se uită din ceea ce am trăit aici. Se reţin şi cele mai mici amă­nun­te, pe care credeam că le-am uitat de mult, pe care şi le amintesc chiar şi in­di­vizii bolnavi de Alzhei­mer. În timpul vieţii noas­tre, nu me­moria se pierde, ci ins­tru­mentul de redare, ne­uronul se a­tro­fiază. Me­moria ră­mâ­ne în câmpul conştiinţei, care se ex­tin­de dincolo de noi în acelaşi timp cu matricea corpului nostru subtil. Argumente există cu du­iumul, dar pro­babil cele mai puternice sunt mărturiile celor re­întorşi la viaţă.
– Din toate cazurile pe care le-aţi întâlnit şi stu­diat, care vi se pare cel mai spectaculos?
– Cred că cel mai im­presionant este cazul Anitei Moorjani, pe care l-a şi relatat într-o carte autobio­grafică. Era de patru ani bolnavă de can­cer limfatic când, in­trată în comă profundă, terminală, începe să per­ceapă lumea dincolo de limitele obişnuite. Deşi are ochii închişi, fiindcă e supusă reanimării, îl ve­de pe fratele său în avi­onul cu care venea din India la Hong Kong, pentru a fi prezent la ultimele sale clipe de viaţă. Aude discuţiile între medici şi soţul său, deşi ele aveau loc pe un coridor îndepărtat. Şi nu doar că îi aude şi vede, dar le aude şi gândurile.
Se eliberează din trupul fizic şi constată, cu uimire, că poate fi în mai multe locuri în acelaşi timp. Vede toate mane­vrele de reanimare pe care le fac medicii, înţelege disperarea soţului şi ar vrea să-i spună fratelui să nu se grăbească, fiindcă nu va muri până nu va veni. Însă nimeni nu o aude. Du­pă o vreme, ataşamentul ei faţă de oameni se es­tom­pează şi intră într-o lume mi­nunată, guvernată de bucurie şi de iubire necon­di­ţionată. Îşi revede tatăl, care murise cu zece ani îna­inte, cu care stă de vorbă şi care o anunţă că nu a ve­nit încă timpul să ră­mână acolo.
Îşi vede filmul vieţii şi înţelege misi­unea pentru care a sosit pe pământ şi ceea ce mai are de făcut pentru a o împlini. Nu se bucu­ră la gândul revenirii în corpul bolnav, dar în­ţelege că trebuie să se întoarcă să transmită lumii un mesaj. La ieşirea din comă, le zâmbeşte medicilor şi le spune că a fost vindecată şi va trăi. Nimeni n-o ia în serios. Şi totuşi, pes­te câteva zile, la analizele efec­tuate, medicii consta­tă semne certe de vindecare. Însă Anita Moorjani a mai spus ceva în cartea ei au­tobiografică, şi anume că, în spaţiul de dincolo, în timpul filmului panoramic, i s-au revelat şi vieţile pe care le-a avut până atunci.
„Suntem cu adevărat «lumină din Lumină»”
– Atingeţi o chestiune extrem de controversată, tema reîntrupării, respinsă, de altfel, de religia creştină. Avem motive să credem în aşa ceva?
– Ideea reîntrupării e motiv de mare controversă între creştini şi susţi­nă­torii ei. Există însă argumente ce ţin de im­presia fiecăruia din­tre noi, de acel sentiment de déjà vu pe care îl avem, une­ori, când întâlnim o anu­mită persoană. Din nou, mărturiile oamenilor sunt cele care ar trebui să ne pună cel mai tare pe gânduri. Cerce­tă­toa­rea Sandra Anne Tay­lor aduce în dis­cu­ţie un caz foarte in­te­re­sant, al unui tânăr a­rab, care s-a născut în munţi, în Liban, şi nu şi-a părăsit casa până la 20 de ani. S-a întâmplat să fie dus ocazional într-o altă lo­calitate, la sute de km distanţă, pe care a recunoscut-o imediat ca fiind cea în care a trăit anterior. Ba mai mult, dintr-un im­puls, a mers direct la casa în care se născuse, i-a iden­tificat pe nume pe cei care o lo­cuiau, le-a arătat lo­cul în care şi-a amintit că a ascuns nişte bani şi i-a găsit.
Familia res­pectivă era atunci în­tr-un proces de sta­bi­lire a unui hotar între pă­mânturi. El şi-a a­min­tit unde era ve­chiul hotar. A fost atât de con­vin­gător, încât şi justiţia i-a acceptat măr­turia. Se născuse în acelaşi anotimp în care, în urmă cu 20 de ani, ve­chea persoană fusese ucisă. Reîn­car­narea lui a fost, deci, imediată. Mai e şi cazul lui Rand James­ton Shields, care în tim­pul unei morţi cli­ni­ce retrăieşte 68 de evenimente din vieţile anterioare. A reţinut locul unde a trăit şi cine a fost. A făcut 8 vizite în acel oraş, a inventariat 114 dovezi care atestau acea viaţă şi a recunoscut 35 de clădiri. Cazul lui e ce­le­bru şi e studiat de dr. Jim B.Tucker, la secţia de medicină psihi­a­trică din Universitatea Statului Virginia. Dar detaliul care naşte cele mai multe întrebări e chiar cazul Anitei Moorjani. Acolo, sus, Cineva i-a spus să stea liniştită, că va fi vin­decată şi i-a arătat şi celelalte vieţi pe care le-a avut. Dacă ştiinţa a putut confirma vindecarea ei miraculoasă, anunţată în lumea de dincolo, de ce n-am crede şi în celelalte lucruri vă­zute de ea acolo? Este o întrebare ce nu poate fi evitată.
– Suntem, deci, nemuritori. Murim, dar conti­nuăm să tră­im sub altă formă.
– Continuăm să tră­im în corpul subtil, care e format din lu­mină de înaltă frec­ven­ţă. Cei care au vă­zut cor­pul subtil, ceea ce nu­mim în mod tradi­ţio­nal „suflet”, în timpul experienţelor extra­cor­porale, l-au descris ca fiind format din milioane de punc­te lu­minoase. Dacă în ceea ce priveşte trupul nos­tru s-a spus că „pă­­mânt suntem şi în pă­mânt ne vom în­toar­ce”, în ceea ce pri­veş­te sufletul, „lumină suntem şi în Lumină ne vom întoarce”. Sun­tem cu adevărat „lumină din Lumină”. E valabil şi dacă ex­tra­polăm la nivel macro. Universul, spune David Bohm, este o hologramă gigantică. Între lumea de aici şi lumea de dincolo e doar o diferenţă de frec­venţă. Ceea ce nu vedem nu înseamnă că nu există.
De pil­dă, noi percepem sunetele a căror frecvenţă se si­tuează între 16.000 şi 20.000 Hz. Liliacul emite şi re­cep­tează ultrasunete cu frecvenţa până la 150.000 Hz. Iar del­finii comunică pe frecvenţe situate peste 150.000 Hz. La fel şi cu lumina. Sub un anumit prag al frecvenţei, lumina se condensează în materie fizică, iar deasupra acestuia, lumina devine energie invizibilă. Suntem aici, pe pământ, limitaţi de zidul unei frec­ven­ţe care ne obturează vederea. Însă Dumnezeu, în mă­ri­nimia Lui, ne-a aşezat într-o fereastră cosmică, din ca­re putem vedea universul, din care ni se oferă des­chi­­de­rea.
– Vreţi să spuneţi că Îl putem cunoaşte pe Dum­nezeu pentru că El Însuşi vrea să fie cunoscut?
– Universul nu face lucruri gratuite. În vremurile noas­tre au explodat o serie de preocupări ştiinţifice care nu fac decât să confirme această dimensiune spi­ri­tuală a universului, să demonstreze că istoria uni­ver­sului şi a omului e scrisă de aceeaşi mână, că om şi univers au aceeaşi origine spirituală.Experienţa morţii cli­nice a fost un mare dar pe care Dumnezeu ni l-a dat, pen­tru a ne îndemna să schimbăm drumul greşit pe care am mers până acum şi să ne însuşim lecţia cu­noaş­terii şi a iubirii, care e adevăratul sens al vieţii. Avem o singură şansă de ieşire din criza în care în­trea­ga omenire este implicată: să optăm pentru o adevărată re­naştere spirituală. Cu alte cuvinte, să trăim în armo­nie cu Dumnezeu, cu noi înşine, cu semenii şi cu natu­ra. Nu întâmplător, Iisus a spus: „Eu sunt Calea, Ade­vă­rul şi Viaţa”. Ni s-a arătat Adevărul, ni s-a arătat Ca­lea, e rândul nostru să răspundem chemă­rii Lui.
-sursa- http://loon.ro/renumit-neurolog-roman-viata-noastra-pe-pamant-este-doar-o-mica-parte-din-ceea-ce-avem-de-trait/
Iti transmit din suflet Lumina si Iubire.
gabriella.