Totalul afișărilor de pagină

26 ian. 2016

Programarea vibrationala...

Nu poti opri râul cu mana. Nici mintea n-o poti opri cu propriile ganduri. Ceea ce e facut sa curga, e nevoie sa fie lasat sa curga. Omul a evoluat fiindca a fost intotdeauna creativ. A invatat sa redirectioneze apa râului, sa-i foloseasca forta. La fel si mintea poate fi redirectionata, dar asta o poate face numai inima. Inteligenta inimii este mult mai mare, mai puternica si mai eficienta decat cea a mintii.
S-a demonstrat stiintific faptul ca puterea gandului transforma realitatea potentiala in realitate concreta. Iata de ce este teribil de important, pentru calitatea vietii, nu sa ne controlam gandurile, ci sa le transformam prin inteligenta inimii, intelegand ca prin ele transformam practic tot ceea ce traim.Prefer procesarea constienta autosugestiei, desi s-a demonstrat ca functioneaza foarte bine si autosugestia, ca in experimentul lui Pavlov. Insa, daca ii spui unui om teribil de frustrat sau necajit sa se autosugestioneze ca se simte foarte bine, ca are o stare pozitiva, s-ar putea sa-ti dea cu ceva in cap. :)  Mai bine incearca sa-l faci sa inteleaga care e sensul starilor sale, ce poate culege bun din ele si cum poate sa le transforme.Nikola Tesla spunea ca undele Alfa emise de creierul uman se situeaza intre 6-8 Hz, pe aceeasi frecventa functionand toate sistemele biologice. Rezonanta electrica a Pamantului este intre 6-8 Hz. Asadar, intreg sistemul nostru biologic, creierul nostru si Pamantul functioneaza pe aceleasi frecvente. Undele Alfa sunt emise de creierul nostru in stare de somn sau in stare relaxata, dar focusata. Frecventele gandurilor pot fi adaptate si redirectionate. E ca si cum am cauta frecventele posturilor radio. Putem alege frecventa dorita sau ce dorim sa experimentam.
Gandurile sunt neutre, noi le incarcam energetic cu informatie. Iar informatia n-are cum sa provina dintr-un gand gol, neutru. Gandul e ca un plic in care pui o scrisoare. Informatia pe care o trimiti prin gand vine mereu din inima, adica din ceea ce simtim. Daca intelegem acest lucru simplu, ni se va parea o joaca de copii sa ne reprogramam mintea. Simtim frica, grija, stres, nevoia de control sau de siguranta? Gandurile noastre preiau informatiile vibrational si le transforma in realitate. Asa ajungem sa traim treji un adevarat cosmar.
Mintea e neutra, benigna, e un teren de joaca. Mintea e gata sa transforme in realitate tot ceea ce doresti sa experimentezi. Inteligenta universala e minunata, e taramul tuturor posibilitatilor, din care noi alegem, constient sau nu, ceea ce vrem sa traim. Nu alegem cu gandul, fiindca el este doar instrumentul care face ca intentia noastra sa devina realitate; emotiile si sentimentele noastre aleg pentru noi. De aceea inteligenta inimii este mult mai profunda decat cea a mintii, fiindca in inima este “centrul de comanda”. Ce simti, aia traiesti.
Ce simti e masurabil ca vibratie. Emiti ca un post de radio pe o anumita frecventa. Daca frecventa ta este una care nu se armonizeaza cu frecventa Pamantului, a Universului, viata ta va fi realmente un iad tare concret si autentic, aici si acum, nu post-mortem. E atat de simplu: amuza-te imaginandu-ti cum Universul isi pune mainile la urechi fiindca il doare capul si ii tiuie urechile din cauza frecventelor negative pe care le emiti.
Da, categoric putem alege ce vrem sa simtim, asadar putem acorda emotiile noastre, implicit frecventele pe care le emitem, cu frecventele Universului. Nimic exterior nu ma poate impiedica sa multumesc, sa iert, sa iubesc, sa am compasiune, sa accept, sa simt recunostinta. Toate emotiile noastre nu sunt decat simple optiuni. Se spune ca furia (provenita din neiertare) este o emotie negativa care il otraveste doar pe cel care o simte, nu pe cel impotriva caruia este indreptata. E ca si cum ai bea otrava, in speranta ca va muri celalalt.
Frica este o emotie-semnal. Umple organismul de adrenalina instantaneu, pregatindu-l pentru actiune. Atat ar trebui sa insemne frica, un semnal de alarma pentru supravietuire. In momente extrem de critice, in care viata atarna de o decizie luata intr-o milifractiune de secunda, de regula supravietuiesc cei care renunta la frica, nu gandesc, actioneaza instinctiv si aproape nebuneste, ca si cum ar fi gata sa moara. Cei care raman blocati in frica mor. Se spune ca frica de o boala ucide mai repede decat boala in sine. Frica de ceva atrage exact acel „ceva”. Iar noi ne-am obisnuit sa traim in frica, suprasolicitandu-ne organismul cu o adrenalina care nu este necesara supravietuirii. Pe acest fond de stres apar bolile. Putem alege sa traim frica doar sub forma unui imbold care sa ne impinga la actiune in acea directie noua, careia de regula ne impotrivim, fiindca nu stim unde ne va duce. Dar daca nu incercam, nici nu vom sti vreodata.
Iubirea este o alegere cat se poate de constienta. Actioneaza terapeutic, ca un medicament extrem de eficient, daca este neconditionata. De indata ce ne limitam iubirea la „iubesc pentru ca…”, motivele iubirii noastre devin egoiste. Iubim cu usurinta ce ni se aseamana, ce ne serveste, ce ni se potriveste. Cam greu iubim ceva absolut diferit de noi, provocator, ceva care este menit, de fapt, sa ne arate o zona neexplorata si inca necunoscuta din noi. In acest caz, eficacitatea medicamentului „Iubire” scade enorm. E ca si cum ai lua Triferment cand te doare capul.
Ca sa inveti sa-ti transformi emotiile negative in pozitive nici macar nu mai este nevoie sa sapi in interiorul tau, sa trezesti monstrii ranilor tale, sa-ti intelegi trecutul ca sa faci pace cu el, nici macar nu mai e nevoie de psihologul care sa-ti scoata gunoaiele inconstiente la suprafata. De ce ne-am chinui cu asa ceva? Timpul este pretios. Putem transforma totul aproape instantaneu. Vreau o stare de bine? Imi ofer o stare de bine. Imi induc o stare de bine. Ma conectez la o stare de bine. Continui exercitiul asta, constient, treaz, atent, iar starea de bine continua sa se instaleze ca o informatie pe un hard. Va sterge si inlocui automat informatiile negative de care nu mai am nevoie, fara sa mai trebuiasca sa le procesez, fara sa le mai rulez in sistem default, pe pilot automat, inconstient, traind cu ochii deschisi scenele cam aceluiasi film de cosmar.
Nu poti opri râul cu mana. Nu poti opri gandurile, emotiile. Le poti directiona unde doresti, lasand totul sa curga. Asa cum râul ia cu sine gunoaiele si le deverseaza in mare, la fel energia noastra fluida, lasata sa curga, va curata reziduurile interioare pe masura ce o acordam vibratiilor pozitive.
-sursa-https://liviabonarov.wordpress.com/2013/08/05/programarea-vibrationala/- 

Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.

Un comentariu: