ETERICUL...

 Sângele curgând prin artere şi vene transportă produsele chimice, metalele şi apa, astfel încât întregul corp se umple de electricitate cu efect magnetic. Forţa magnetică (cea pe care o observăm dacă presărăm pilitură de fier pe o hârtie pe care o punem peste un magnet), este asemănătoare forţei eterice a corpului uman, aurei sale. Corpul uman este înconjurat de un câmp magnetic alternativ. Etericul fluctuează sau vibrează foarte rapid. Etericul este graniţa aurei, miezul ei. La unii oameni etericul acoperă întregul corp pe o grosime de aproximativ 1 mm, chiar şi în jurul fiecărui fir de păr. La alţii este mai gros, ajungând chiar până la 12 cm. prin eteric se poate măsura vitalitatea oamenilor. El îşi schimbă intensitatea în funcţie de starea sănătăţii şi de gradul de oboseală. Dacă este supus unei tensiuni electrice la un voltaj mic, etericul poate apărea colorat în roz sau bleu.
 În unele condiţii atmosferice deosebite, etericul poate fi vizualizat (cei care trăiesc pe mare numesc acest efect „focul Saint-Elme”. El apare pe catarg, pe structura vaporului, etc.  precum o stare de luminozitate şi poate fi asimilat cu etericul navei. La ţară, în nopţile întunecate, se poate remarca în jurul firelor de înaltă tensiune o luminozitate bleu, fenomen cunoscut sub denumirea de „coroana” firelor de înaltă tensiune – fenomen ce poate produce scurtcircuit şi poate genera efecte nedorite în zonă. Coroana corpului uman seamănă cu această „coroană”.
„Coroana”  poate fi observată cu antrenament, ca un fum bleu-gris, dacă privim (nu direct ci mai degrabă cu colţul ochiului) un corp, o mână, un obiect, pe un fond negru sau neutru. Pentru antrenament trebuie să ne aşezăm comod, la cel puţin doi metri de un obiect –masă, scaun, perete, - întindem braţele cu degetele apropiate şi degetul mare în aer. Respirăm adânc, depărtăm uşor mâinile şi vom observa ceaţa gri care pare luminoasă = etericul nostru. Contemplăm cât mai mult degetele şi vom vedea cum ceaţa trece de la unul la altul şi chiar de la o mână la alta.Dacă avem prin preajmă o altă persoană, preferabil de sex opus, ne aşezăm faţă în faţă, întindem braţele, apoi mâinile, apoi lent lăsăm palma noastră până la aproximativ 4 cm. de mâna celeilalte persoane şi vom simţi un curent de aer cald sau rece, trecând de la o mână la alta. Dacă senzaţia este de aer cald şi mişcăm uşor mâna, pieziş, senzaţia de căldură se va accentua. În spaţiul dintre cele două mâini se vede distinct etericul ca fumul albăstrui al unei ţigări.
Etericul este manifestarea externă a forţelor magnetice ale corpului, pe care noi îl numim „suflet”. Dacă o persoană moare de moarte violentă, in deplină stare de sănătate, încărcătura eterică rămâne un timp, apoi se detaşează de corp şi rătăceşte ca „un suflet chinuit”, fără a avea vreun raport cu entitatea astrală. Atunci când un corp moare, forţa eterică scade din ce în ce mai mult. Etericul întârzie în jurul corpului timp de mai multe zile după moartea clinică (vom vedea mai târziu).
-sursa- T. LOBSANG RAMPA-

 

Inchei cu Trebuie sa Traiesc.

gabriella.